Înapoi
50 lei 2010 - Maria Cebotari - 100 de ani de la naștere
Înainte
28 mm diametru, 13g, 99.9% argint, margine cu zimți
anul 2010, REPUBLICA MOLDOVA, stema Republicii Moldova, în exergă linie orizontală și valoarea nominală 50 LEI
bustul sopranei, inscripția MARIA CEBOTARI 100 ANI DE LA NAȘTERE și anii 1910 și 1949

Data emisiunii: 3 august 2010

Tiraj: 500 de monede


Face parte din seria Personalități. Din aceeași serie fac parte, conform site-ului Băncii Naționale a Moldovei, monedele dedicate mitropolitului Varlaam, domnitorului Petru Rareș, scriitorului Antioh Cantemir, domnitorului Dimitrie Cantemir și artiștilor Doina și Ion Aldea-Teodorovici.

Despre soprana Maria Cebotari

Maria s-a născut pe 10 februarie 1910 la Chișinău, pe atunci cel mai important oraș al guberniei Basarabia din Imperiul Rus. Între 1924 și 1929 a urmat Conservatorul „Unirea” din Chișinău (înființat în 1919). Numele Cebotari vine de la meseria de ciubotar sau ciobotar (= cizmar). Transformarea lui „iu” sau „io” în „e” a fost făcută probabil sub influența limbii ruse, la scrierea numelui de către funcționarii țariști.

În Chișinău a fost descoperită de contele Alexandr Virubov, aflat în România în fruntea unei trupe de teatru rusești. În anul 1929 Maria pleacă din România la Paris și apoi la Berlin cu Virubov, cu care se căsătorește. Debutează la Dresda în 1931 în opera Boema, cu un imens succes. A fost imediat angajată la Opera Saxonă de Stat din Dresda. Mai apoi a lucrat pentru Opera de Stat din Berlin și pentru cea din Viena. A încîntat publicul și pe multe alte mari scene europene.

În 1938 divorțează și se căsătorește cu actorul austriac Gustav Diessl (1899-1948). Maria moare de cancer în 1949, la Viena, încheind o carieră fabuloasă.

Maria Cebotari a fost și vedetă de cinematografie, jucînd în 10-11 filme produse în Italia și Germania. Se remarcă rolul cîntăreței Maria Teodorescu din coproducția italo-român㠄Odesa în flăcări”, din anul 1942 (în România filmul a rulat cu numele „Cătușe roșii”). Acest film de război, turnat cu sprijinul Ministerului Propagandei din România, a fost recent redescoperit în versiunea italiană. Oricum, în perioada comunistă el nu ar fi putut fi difuzat din motive politice: are scene prezentînd refugiul din 1940 și scene prezentînd intrarea armatei române eliberatoare în Chișinău, și întîmpinarea ei cu flori de către populația locală.

Deși Maria Cebotari a trăit o bună parte a vieții în Germania, unde a și cîntat, artista considera că este „româncă din Basarabia” - după cum a și declarat într-un interviu.


Înapoi la pagina de selecție!