Catalog al tuturor monedelor românești, cu imagini de 
                    calitate și cu informatii corecte
Înapoi
5 copeici 1771 - probă
Înainte
proba 5 copeici 1771 - avers proba 5 copeici 1771 - revers
diametru 42 mm, 37-46 g, aramă
Avers: acvila bicefală a Imperiului Țarist, cu amîndouă capetele încoronate și cu o coroană deasupra, ținînd în gheare spada și sceptrul și stînd pe două scuturi ovale pe care se află stemele Moldovei și Munteniei, o bandă lată, în exergă valoarea nominală 5 KOPIEKI, cu litere chirilice, sub valoare litera S de la Sadagura; cerc zimțat exterior; muchia ornamentată (frunze de stejar)
Revers: o coloană așezată pe o bandă lată reprezentînd solul, avînd în partea de sus un scut încoronat purtînd monograma împărătesei Ecaterina a II-a, în stînga o tobă, o suliță, deasupra o fascie (o secure legată în mijlocul unui mănunchi de nuiele) și trei steaguri, în dreapta un tun, o suliță, deasupra un tui (lance avînd în vîrf o coadă de cal) și 3 steaguri, la baza coloanei o bonetă frigiană, anul 1771; cerc zimțat exterior

Imaginile probei monetare de mai sus sînt prezente pe site prin deosebita amabilitate a firmei „Nudelman Numismatica”.


Piesa este purtătoare a unui mesaj politic, atît subtil cît și categoric în afișarea intențiilor emitentului de a-și impune dominația în regiune. Valoarea nominală este doar în copeici - valută internă rusească - , stemele principatelor apar asuprite de stema imperială iar emitentul Ecaterina a II-a este prezent explicit prin monogramă. Remarcăm faptul că această probă este anterioară pieselor puse efectiv în circulație, la care majoritatea elementelor supărătoare pentru români și pentru puterile cu interese în regiune au fost îndepărtate.

Desenul probei transmite că armatele împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei (reprezentate prin mulțimea de arme) au adus celor două Principate Române libertatea (simbolizată de boneta frigiană, pileus, purtată în antichitate de sclavii eliberați și devenită simbol universal al libertății dobîndite). Prezența fasciilor semnifică faptul că rușii își arogau dreptul de viață și de moarte asupra românilor. Fasciile (securi legate în cîte un mănunchi de nuiele) erau purtate de lictorii ce îi însoțeau pe magistrații romani și semnificau dreptul respectivului magistrat de a aplica atît pedeapsa cu nuiaua cît și cea cu securea. Vulturul bicefal sub ale cărui picioare se află stemele Principatelor arată clar că la 1771 Rusia își aroga calitatea de protectoare a Moldovei și Munteniei. Situația diplomatică nu a evoluat așa cum își dorea Imperiul Țarist, astfel că pe piesele emise în 1772 referirile la Rusia sînt reduse la cea de a doua valoare nominală (denghi și copeici).

Litera S de pe avers este o litera a alfabetului latin. Monografia „Monede și bancnote românești" arată că ar fi vorba de inițiala așezării Sadagura, unde monedele și probele au fost bătute, dar poate fi și a eponimului emitentului. Utilizarea literei latine S este destul de curioasă, dat fiind că legendele pieselor Sadagura de circulație sînt scrise cu litere chirilice (sunetul S este redat de alfabetele slave prin litera C).


Înapoi la pagina de selecție!