Înapoi
5 lei 2006 - 150 de ani de la înființarea Comisiei Europene a Dunării
Înainte
37 mm diametru, 31.103 g, argint 99.9%, margine netedă
Avers: anul 2006, stema României, ROMANIA, valoarea nominală 5 LEI, harta Deltei Dunării
Revers: pelican, Dunărea, nava Carolus Primus în dreptul farului de la Sulina, inscripția COMISIA EUROPEANA A DUNARII 1856 - 2006

Data emisiunii: 21 august 2006

Tiraj: 500 de piese


Moneda aniversează 150 de ani de la internaționalizarea regimului juridic al Dunării și de la înființarea Comisiei Europene a Dunării, dar implicit și Tratatul de pace de la Paris din 1856, care a încheiat Războiul Crimeei și a conținut prevederi favorabile românilor și viitorului stat românesc.


Războiul Crimeei. Conferința de pace de la Paris

În anul 1853 împăratul Nicolae I al Rusiei a cerut sultanului Abdul-Medjid protectoratul asupra creștinilor ortodocși din Imperiului Otoman. Cererea fiind refuzată, în octombrie 1853 a început războiul între Rusia și Turcia, aceasta din urmă fiind sprijinită de Franța, Marea Britanie și de Regatul Sardiniei. Războiul a fost cîștigat de aliați, fiind numit Războiul Crimeei după principalul teatru de operațiuni. Conferința de pace a avut loc în februarie-martie 1856 la Paris.

În urma hotărîrilor conferinței Principatele Române sînt puse sub garanția marilor puteri europene, rămînînd însă sub suzeranitate turcească. Protectoratul rusesc a fost înlăturat. La conferința de la Paris s-a hotărit organizarea divanurilor ad-hoc în Moldova și în Muntenia, divanuri care urmau să hotărască viitoarea organizare a celor două țări.

Despre Comisia Europeană a Dunării

La conferința de pace de la Paris din 1856 s-a hotărît libertatea navigației pe Dunăre, înființarea Comisiei Europene a Dunării (cu sediul la Galați) și neutralitatea Mării Negre. Rusia a fost împinsă de la Dunăre cam cu 20 de kilometri și ca urmare ținuturile Bolgrad, Cahul și Ismail din sudul Basarabiei au fost retrocedate Moldovei (cele trei județe au fost răpite din nou de Rusia în 1877).

România a devenit membru cu drepturi depline a Comisiei în 1877, după proclamarea independenței.

Orașul Galați (al doilea oraș al Moldovei, ce a cunoscut o remarcabilă dezvoltare după 1829, cînd a fost desființat monopolul turcesc) a fost sediul Comisiei Europene a Dunării din 1856 pînă în 1948.

După terminarea primului război mondial Comisia își reia activitatea, sub numele de Comisia Internațională a Dunării.

Despre Comisia Dunării

În iunie-august 1948 conferința de la Belgrad a creat o nouă Comisie a Dunării, din care făceau parte doar statele comuniste riverane: Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, România, Bulgaria, URSS și RSS Ucraineană. Statele neriverane au fost excluse, Austria s-a alăturat Comisiei în 1960 iar Republica Federală Germană nu a dorit să participe. Sediul noii organizații nu mai era la Galați ci la Budapesta.

După căderea comunismului Comisia Dunării a ajuns să aibă 11 membri: Republica Federală Germană, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă. Statele membre sînt reprezentate în Comisie prin ambasadorii acreditați în Ungaria.

Despre farul și despre palatul Comisiei Europene a Dunării

Farul a fost construit pe malul drept al brațului Sulina între anii 1857 și 1870, fiind proiectat de inginerii sir Charles Hontley și M. Engelhardt.

Construit între anii 1860 și 1868, palatul a fost sediul Comisiei pînă în anul 1921. Actualmente este sediul Administrației Fluviale a Dunării de Jos (R.A. Galați), Secția Căi Navigabile Sulina, și se găsește la intersecția dintre Strada I și Strada Duiliu Zamfirescu.

Ambele construcții sînt monumente istorice, ocrotite de stat.


În 2003 BNR a scos o serie de trei monede de argint, cu valoarea nominală de 50 de lei, dedicate Anului Internațional al Apei Pure - Rezervația Biosferei Delta Dunării. Pe aceste monede sînt reprezentate trei din păsările specifice Deltei: pelicanul, egreta, pescărușul albastru.

O altă (foarte vagă) legătură numismatică: Ion Heliade Rădulescu, reprezentat pe moneda bimetalică aur-argint de 2000 de lei din 2002, a participat la Războiul Crimeei ca ofițer în armata turcă, fiind văzut la Varna, în lagărul lui Fuad-Pașa, de cîțiva conaționali români.


Înapoi la pagina de selecție!