Este prezentă în imagini de calitate practic întreaga
                   numismatică românească.
Înapoi
500 lei 2006 - 350 de ani de la ctitorirea Catedralei Patriarhale
Înainte
500 lei 2006 - 350 de ani de la ctitorirea Catedralei Patriarhale 500 lei 2006 - 350 de ani de la ctitorirea Catedralei Patriarhale
35 mm diametru, 31.103 g, aur 99.9%, margine netedă
Avers: icoana Sfinților Împărați Constantin și Elena, cu inscripția SF-IMP-C-TIN SI ELENA, așa cum apare pe iconostasul catedralei, valoarea nominală 500 LEI, stema României, ROMANIA
Revers: catedrala patriarhală, stema Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, inscripția CATEDRALA PATRIARHALA, anii 1656 și 2006

Data emisiunii: 4 septembrie 2006

Tiraj: 250 de piese


Imaginile monedei omagiale 500 lei 2006 - 350 de ani de la ctitorirea Catedralei Patriarhale de deasupra sînt prezente pe site prin deosebita amabilitate a domnului Radu Lissner.


Despre Catedrala Patriarhală

Construcția Catedralei Patriarhale a început în anul 1656, ctitor fiind Constantin Șerban, domnitor al Țării Românești (1654-1658). Biserica, aflată pe „dealul podgorenilor”, a fost terminată în anul 1668, sub Radu Leon (1664-1669). Biserica are ca patroni pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. În 1668 a devenit reședința oficială a mitropolitului Valahiei.

Iconostasul este peretele care desparte naosul de absida altarului, numit și catapeteasmă sau tîmplă.

Catedrala Patriarhală mai este reprezentată și o altă monedă omagială: 200 lei aur 2010, dedicată aniversării a 125 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române și a 85 de ani de la înființarea Patriarhiei Române.

Catedrala Patriarhală Dealul Patriarhiei. Se văd statuia lui Alexandru Ioan Cuza, clopotnița de la Constantin Brâncoveanu, Palatul Patriarhal și catedrala
Catedrala Patriarhală, văzută dinspre absida altarului. În stînga imaginii este Palatul Patriarhal. Steagul ce flutură deasupra Palatului Patriarhiei, purtînd stema acesteia.

Despre Patriarhia Română. Imagini cu stema Patriarhiei Române

După Marele Război pentru Întregirea Neamului din anii 1916-1919 și după realizarea României Mari a urmat firesc și unificarea bisericească a țării. În 1925 Sfîntul Sinod a hotărît crearea Patriarhiei Române, mitropolitul primat fiind ridicat la rang de patriarh. Primul patriarh al bisericii Ortodoxe Române a fost transilvăneanul Miron Cristea. I-au urmat în scaun Nicodim Munteanu (1939-1948), Iustinian Marina (1948-1977), Iustin Moisescu (1977-1986), Teoctist Arăpașu (1986-2007) și Daniel Ciobotea (din 2007). Primii cinci patriarhi au fost reprezentați pe un set de 5 monede omagiale de argint emise în anul 2010.

Stema Patriarhiei Române, din volumul L'eglise orthodoxe roumaine, București, 1987 Stema Patriarhiei Române, pe una din clădirile din complexul de pe Dealul Patriarhiei

Despre împăratul Constantin cel Mare (sfîntul Constantin). Imaginea sa pe o monedă contemporană

împăratul Constantin cel Mare pe o monedă contemporană

Constantinus I (Flavius Valerius Constantinus) era fiul lui Constantius Chlorus și al Flaviei Iulia Helena (sfînta Elena). A domnit între 306 și 337. În anul 313 a acordat, împreună cu Licinius (și el împărat, a domnit între 308 și 324), libertate de cult creștinilor, prin celebrul Edict de la Mediolanum (Milano). A întemeiat Constantinopolul, unde în 330 a mutat capitala Imperiului Roman.

Legenda monedei: IMP CONSTANTINUS PF AUG, adică Imperator Constantinus Pius Felix Augustus

Portretul împăratului este realizat în stil cubist. (Stil de reprezentare a unor portrete de împărați romani, adesea folosit și pe monede, mai ales între anii 295 și 310. Fizionomia este marcată prin păr și barbă, gît masiv și ochi larg deschiși. Pe monedă efigia se înscrie într-un pătrat.)


Înapoi la pagina de selecție!