Înapoi
2006 - replici ale unor monede romane
Înainte
33 mm diametru, 24 g, tombac
Avers: chipul laureat al împăratului Traian spre dreapta, sub gît litera R de la replică, inscripția IMPCAESNERVAETRAIANOAVGGERDACPMTRPCOSVIPP
Revers: personificarea feminină a Daciei, ținînd în mîna stîngă un stindard roman, doi copii ce țin în mîini un snop de grîu și un ciorchine de struguri, inscripția DACIA AUGUST, în exergă PROVINCIA și S·C

Data emisiunii: 18 septembrie 2006

Tiraj: 500 de piese

19 mm diametru, 3.157 g, argint 99.9%
Avers: chipul laureat al împăratului Traian spre dreapta, sub gît litera R de la replică, inscripția IMPTRAIANOAVGGERDACPMTRP, cerc perlat exterior
Revers: zeul Danubius așezat, spre stînga, ținînd în mîna dreaptă prora unei corăbii, inscripția COSVPPSPQROPTIMOPRINC (e continuarea inscripției de pe avers), în exergă DANVVIVS, cerc perlat exterior

Data emisiunii: 18 septembrie 2006

Tiraj: 500 de piese

20 mm diametru, 7.243 g, aur 99.9%
Avers: chipul laureat al împăratului Traian spre dreapta, sub gît litera R de la replică, inscripția IMPTRAIANOAVGGERDACPMTRPCOSVIPP, cerc perlat exterior
Revers: columna lui Traian de la Roma, inscripția S·P·Q·R·OPTI MOPRINCIPI, cerc perlat exterior

Data emisiunii: 18 septembrie 2006

Tiraj: 250 de piese

20 mm diametru, 7.38 g, aur 99.9%
Avers: chipul laureat al împăratului Hadrian spre dreapta, sub gît litera R de la replică, inscripția HADRIANUS AUGUSTUS, cerc perlat exterior
Revers: lupoaica împreună cu gemenii Romulus și Remus, inscripția COS III, cerc perlat exterior

Data emisiunii: 18 septembrie 2006

Tiraj: 250 de piese


Imaginile replicilor aureilor lui Traian și Hadrian de mai sus sînt prezente pe site prin amabilitatea domnului J. Ardelean.

Despre setul de patru replici

Acest set de patru replici a fost emis pentru a marca 1900 ani de la cucerirea Daciei de către romani, de la organizarea provinciei imperiale Dacia și de la „începutul” procesului de romanizare a dacilor și a latinizării spațiului carpato-dunărean. Toate piesele originale au fost emise după anul 106 și au legătură cu Dacia sau cu simboluri ale latinității poporului român (columna, lupoaica).

Setul a fost emis în timpul celei de-a XI-a Reuniuni a Organizației Internaționale a Francofoniei, care a avut loc la București între 25-29 septembrie 2006. În cinstea acestui eveniment pliantul care însoțește monedele este scris în română și în franceză (în mod obișnuit pliantele sînt în română și în engleză).

Despre inscripțiile de pe sestertul lui Traian

Inscripția de pe aversul sestertului, IMPCAESNERVAETRAIANOAVGGERDACPMTRPCOSVIPP, scrisă la dativul dedicativ, se citește astfel:

IMP[ERATORI] CAES[ARI] NERVAE TRAIANO AVG[VSTO] GER[MANICO] DAC[ICO] P[ONTIFICI] M[AXIMO] TR[IBUNICIA] P[OTESTATE] CO[N]S[VLI] VI P[ATRI] P[ATRIAE]
și înseamn㠄împăratului Caesar Nerva Traianus Augustus Germanicus Dacicus, Mare Preot, învestit cu puterea tribuniciară, consul pentru a șasea oară, părinte al patriei ”.

Traian a acceptat oficial titlul Optimus princeps în 114, dar acesta a fost folosit și înainte de acest an. Titulatura i se îmbogățise cu supranumele Germanicus în 98, după victoria obținută în 97 împotriva suebilor, iar cu supranumele onorific Dacicus în 102, după primul război cu dacii. Datarea monedelor lui Traian ține cont și de anii cînd acesta a fost consul: 101 - al patrulea consulat, 103 - al cincilea, 112 - al șaselea și ultimul.

Inscripția de pe reversul sestertului, DACIA AUGUST, în exergă PROVINCIA și S·C, arată că Dacia era provincie imperială - DACIA AUGUST[I] PROVINCIA. SC arată că moneda a fost bătută cu aprobarea Senatului, în urma unei hotărîri a acestuia - SENATUS CONSULTO.

Despre inscripțiile de pe denarul și de pe aureul lui Traian

Inscripțiile de pe denar și de pe aureu sînt aproape identice. Denarul e bătut după al cincilea consulat al lui Traian iar PRINCIPI este trunchiat la PRINC.

Scrise tot la dativul dedicativ, se citesc astfel:

IMP[ERATORI] TRAIANO AVG[VSTO] GER[MANICO] DAC[ICO] P[ONTIFICI] M[AXIMO] TR[IBUNICIA] P[OTESTATE] CO[N]S[VLI] VI P[ATRI] P[ATRIAE] S[ENATVS] P[OPULUS]Q[VE] R[OMANVS] OPTIMO PRINCIPI
și înseamn㠄împăratului Traianus Augustus Germanicus Dacicus, Mare Preot, învestit cu puterea tribuniciară, consul pentru a șasea oară, părinte al patriei, senatul și poporul roman (îi dedică) celui mai bun principe ”.

Despre inscripțiile de pe aureul lui Hadrian

Hadrian a fost consul de doar trei ori, ultima dată în 119, așa că după 119 pe monede apare doar COS III. Titlul Pater Patriae - care apare pe monede imediat după COS III - a fost căpătat de Hadrian abia în 128. Legenda HADRIANUS AUGUSTUS a apărut pe monede prin anul 124. Se crede că această piesă a fost bătută între anii 125-128.

Din cartea lui Niels Hannestad, „Monumentele publice ale artei romane”, aflăm că reducerea legendei și portretul constînd doar din cap și gît, portret extins pe aproape întregul flan, erau făcute pentru ca monedele să semene cu cele ale lui Augustus (Hadrian era un admirator al primului împărat, pe ale cărui monede apare legenda Caesar Augustus).

Despre împăratul Traian

Marcus Ulpius Traianus (53-117 e.n.) s-a născut în orașul Italica din Spania. A fost adoptat de împăratul Nerva și i-a succedat la conducerea imperiului în anul 98, fiind primul împărat născut în afara Italiei. În urma războaielor dacice (101-102 și 105-106) a creat provincia Dacia, în care a inclus o bună parte din regatul lui Decebal. În anii 114-117 a purtat o campanie militară în Orient, pe teritoriul parților. A creat în teritoriile cucerite provinciile Mesopotamia, Asiria și Armenia (abandonate de urmașul său Hadrian). Traian a finanțat mari construcții în special în Roma și în Italia. A ridicat Forul lui Traian, cu biblioteca Ulpia și cu columna, portul de la Ostia, a îndiguit Tibrul, a făcut podul peste Dunăre, la Drobeta, a reparat și extins drumurile din Italia. Fără a renunța la puterile dobîndite de împărații de dinaintea sa, a colaborat cu Senatul la conducerea statului.

Despre împăratul Hadrian

Publius Aelius Hadrianus (76-138 e.n.) s-a născut în orașul Italica din Spania, la fel ca Traian. A fost adoptat de împăratul Traian și i-a succedat la conducerea imperiului în anul 117. În timpul războaielor dacice (101-102 și 105-106) a făcut parte din statul major al lui Traian. A călătorit foarte mult prin întregul imperiu. A renunțat la cuceririle făcute de Traian în Orient în campania partică din 114-117, adoptînd o politică defensivă. Posesorul unei culturi enciclopedice, a fost poreclit Graeculus, greculețul, datorită filoelenismului său. A fost urmat la tron de Antoninus Pius, pe care l-a adoptat.


Înapoi la pagina de selecție!