Înapoi
5 lei 2006 - orașul Sibiu - capitală culturală europeană în 2007
Înainte
37 mm diametru, 31.103 g, argint 99.9%, margine cu zimți
Avers: valoarea nominală 5 LEI, stema României, ROMANIA, zidul de apărare al cetății Sibiu, cu Turnul Dulgherilor în prim-plan și cu Turnul Olarilor în plan secund
Revers: clădiri reprezentative din Sibiu (de la stînga la dreapta): Muzeul Brukenthal, Turnul Sfatului (împreună cu clădirea vecină, cea din stînga), Casa Artelor și Casa Luxemburg, în spate Munții Făgăraș, jos stema municipiului Sibiu, inscripțiile SIBIU 2007 și CAPITALA CULTURALA EUROPEANA

Data emisiunii: 11 decembrie 2006

Tiraj: 500 de piese


Despre orașul Sibiu

Pe la 1150 coloniști germani din zona Rin-Mosela au început să vină în Transilvania. Villa Hermani a fost una din primele așezări fondate în zona Sibiului și a rîului Cibin. La 1191 este menționată localitatea Cibinium, iar la 1223 localitatea Hermannsdorf. La 1224 drepturile coloniștilor sași sînt garantate de regele maghiar Andrei al II-lea prin Diploma Andreană, numită și Bula de aur. La 1366 Sibiul devine oraș. Pe atunci se numea Hermannstadt.

Din 1692, timp de un secol Sibiul a fost capitala Transilvaniei. Numele Sibiu a devenit oficial după Marea Unire din 1918.

Hermannstadt sau Sibiu a fost unul din cele șapte orașe germane din Transilvania de la care se crede că a venit numele provinciei în germană: Siebenbürgen, sau șapte cetăți. Celelalte șase orașe sau cetăți germane erau Bistritz (Bistrița), Klausenburg (Cluj-Napoca), Kronstadt (Brașov), Mediasch (Mediaș), Mühlbach (Sebeș) și Schässburg (Sighișoara). Cele șapte cetăți apar pe stema Transilvaniei.

Sibiu - capitală culturală europeană în anul 2007

Programul capitalelor culturale europene a început în 1985, fiind inițiat de ministrul culturii din Grecia, Malina Mercouri.

În anul 2007 capitalele culturale europene vor fi orașele Sibiu din România și Luxemburg, din Marele Ducat de Luxemburg, ambele vechi orașe germane. Se crede că la fondarea Sibiului au luat parte și numeroși coloniști veniți din Luxemburg.

Moneda a fost pusă în vînzare pe 11 decembrie 2006, în ultima zi de luni de dinaintea deschiderii oficiale a programului Sibiu - capitală culturală europeană, ce a avut loc pe 17 decembrie 2006.

Despre stema orașului Sibiu

Stema orașului Sibiu a fost descrisă și aprobată din nou prin Hotărîrea nr. 1541/2002 a Guvernului României. Scutul stemei este de tip antic. Cele două spade încrucișate cu vîrful spre talpa scutului care susțin prin garda lor o coroană foliată deschisă, de aur. Spadele străpung împletit o trinchetă foliată cu foi de tei, cu vârful spre talpa scutului.

Despre semnificația elementelor stemei orașului Sibiu

Semnificația elementelor stemei este precizată în Anexa nr. 1a) din HG 1541/2002:

„Spadele încrucișate cu vîrful în jos semnifică, potrivit mitologiei și uzanței medievale, luarea în posesie a pămîntului, voința cetățenilor de a apăra municipiul și drepturile lor civice.

Coroana foliată, numită în heraldica transilvăneană Corona Regia, semnifică statutul de oraș liber regal. Smalțul roșu al scutului simbolizează autonomia locală constituțională. Trincheta foliată, semn al unității treimii, semnifică solidaritatea civică.

Stema ca întreg simbolizează comunitatea sibienilor, iar aurul semnifică aspirația locuitorilor spre prosperitate. Coroana murală cu șapte turnuri indică rangul de municipiu reședință de județ.” .

Trincheta foliată a fost semnul sigilar și heraldic al Universității Săsești din Sibiu (Universitas Saxorum, adunarea reprezentativă a germanilor din Transilvania, desființată în 1876).

Despre monumentele de pe monedă

Turnul Sfatului apăra o poartă de intrare în a doua incintă fortificată, unde se afla și Primăria. Adresa actuală a acestui monument este Piața Mică nr. 1. În zilele noastre turnul are 7 etaje. Datează de prin 1225-1240, fiind menționat cert la 1370. A fost reconstruit în 1588. În anul 1824 vechiul acoperiș a fost înlocuit cu cel actual.

Turnul Dulgherilor se află pe Strada Cetății și datează probabil din secolul al XV-lea. Face parte din cea de-a treia incintă fortificată a Sibiului. Din multele turnuri ale acestei incinte azi mai există trei: al Dulgherilor, al Olarilor și al Archebuzierilor.

Turnul Olarilor se află tot pe Strada Cetății și datează posibil din secolul al XVI-lea. Ar putea fi chiar mai vechi, deoarece are baza pătrată, iar în epocă turnurile erau deja adaptate pentru artilerie, fiind rotunde. Este unit cu Turnul Dulgherilor printr-un zid de piatră, cu partea superioară din cărămidă.

Muzeul Brukenthal a fost înființat în anul 1817, pe baza colecțiilor baronului Samuel von Brukenthal (care a fost guvernator al Transilvaniei între 1777-1787). Corpul principal al clădirii a fost construit între 1778 și 1788, în stil baroc. Adresa muzeului este Piața Mare nr. 4-5.

Casa Artelor se află în Piața Mare nr. 21 și datează din secolul al XV-lea. Are 8 arcade. I se mai spunea și Casa Măcelarilor, după magazinele care se aflau la parterul clădirii. La restaurarea din 1787 a fost pusă pe fațadă stema orașului. Pe monedă stema este vizibilă, dar apare doar ca un punct în zona centrală a clădirii.

Casa Luxemburg e situată în Piața Mică, la nr. 16. A fost restaurată între 1999 și 2003, cu fonduri de la Ministerul Culturii și de la Biroul de Monumente Naționale al Marelui Ducat de Luxemburg. A fost inaugurată în 2004.

Un alt monument din Sibiu mai este reprezentat în numismatica românească. Este vorba de Catedrala Ortodoxă, ce apare pe moneda de 100 de lei de argint ce comemorează 125 de ani de la moartea mitropolitului Transilvaniei Andrei Șaguna.



Înapoi la pagina de selecție!