dupondius PROVINCIA DACIA - Filip Arabul - tip B
Înapoi
dupondius PROVINCIA DACIA
Filip Arabul - tip B
Înainte
dupondius PROVINCIA DACIA - Filip Arabul - tip B dupondius PROVINCIA DACIA - Filip Arabul - tip B
~22 mm diametru, ? g, AE
Revers: personificarea alegorică a provinciei Dacia, purtînd bonetă frigiană, cu o sabie curbată în mîna dreaptă (armă dacică) și cu un stindard militar pe care este înscris numărul XIII în cealaltă mînă; în stînga Daciei un stindard cu numărul V și o acvilă cu o coroană în cioc - simbol al legiunii a V-a Macedonica - și la dreapta un leu - simbol al legiunii a XIII-a Gemina, inscripția PROVINCIA DACIA, în exergă AN·I·
Avers: Filip Arabul purtînd coroană radiată, bust cuirasat și drapat, spre dreapta, inscripția IMPMIVLPHILIPPVSAVG, semnificînd
IMP[ERATOR] M[ARCUS] IUL[IUS] PHILIPPUS AUG[USTUS]

Moneda corespunde tipului descris la poziția 2 în catalogul Moushmov (dar poartă anul I în loc de II). În AMNG piesa apare la poziția 5.

Despre dupondius

Moneda numită dupondius a apărut în timpul Romei republicane, în secolul al III-lea î.e.n., și, după cum o arată și numele, avea greutatea dublă față de unitatea de măsură - asul. Pe atunci monedele de aramă erau foarte grele, și erau turnate și nu bătute. La început asul cîntărea o libră, adică aproximativ 327 grame, dar treptat a suferit mari reduceri. Un astfel de dupondius greu (dupondii s-au emis după prima reducere ponderală a asului) avea pe avers chipul zeiței Minerva sau al Romei, iar pe revers o proră (partea din față a unei nave) de galeră și marca de valoare II.

În timpul lui Augustus (27 î.e.n. - 14 e.n.) dupondiul a fost reintrodus în circulație, ca monedă de valoare destul de mică, și avea ~27 milimetri în diametru și ~11 grame. Era bătut, asemenea sestertului, din oricalc (o alamă de culoare aurie). Dupondiul avea dimensiune apropiată de cea a asului, dar acesta din urmă era bătut din aramă (sau cupru, metal de culoare roșiatică, ce era mai ieftin decît oricalcul), așa că aceste nominaluri puteau fi deosebite după culoare. Împăratul Nero (54 - 68 e.n.) a introdus și el o modificare: chipul său a fost reprezentat cu coroană cu raze, semn care a devenit caracteristic pentru dupondius. Coroana radiată a început să însemne o valoare dublă, pe antoninienii din secolul al III-lea, care teoretic valorau doi denari, împăratul fiind reprezentat cu astfel de coroană. Baterea de dupondii s-a încheiat în partea finală a secolului al III-lea. În perioada secolelor I-III moneda numită dupondius valora 2 ași, adică o jumătate de sestert sau o optime de denar.

În limba latin㠄dupondiarius”, adjectiv însemnînd „de doi ași” avea și sensul „de doi bani, de nimic, fără valoare” (Guțu G., Dicționar latin-român. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983). Trebuie menționat că în Roma antică sestertul - echivalent cu doi dupondii - a fost utilizat și ca monedă de calcul.

Despre valorile nominale ale monedelor PROVINCIA DACIA

Din punct de vedere al valorii nominale, se consideră că în Dacia s-au bătut sesterți, dupondii și ași - nominaluri clasice pentru sistemul monetar roman [2]. Piesele de un as și de doi ași sînt mult mai puține decît sesterții și s-au bătut numai în primii trei ani de existență a monetăriei.

Conform datelor prezentate în [1], ~75% din piesele Provincia Dacia cu AN I sînt sesterți, ~20% dupondii, restul fiind ași. Dupondiul are diametrul de 20-22 mm și masa de aproximativ 4.5 grame. Așii au 19-20 mm și cam 3.7 grame.

Trebuie remarcat că pe dupondiii Provincia Dacia împăratul este reprezentat cu coroană radiată în loc de cunună de lauri. Chipul lui Filip Arabul apare deci în conformitate cu tradiția de reprezentare a împăratului pe dupondiii imperiali bătuți la Roma. Doar o parte din dupondiii ce au poze pe internet prezintă cîte o mică adîncitură pe fiecare față a monedei (multe monede provinciale romane au astfel de găuri - dar nu și sesterții Provincia Dacia).

Bibliografie

1. Alföldy-Găzdac Ágnes, Găzdac Cristian, The Coinage of "Provincia Dacia" - a Coinage for one Province only? (AD 246-257). Acta Mvsei Napocensis, 39-40/I, Cluj-Napoca, 2002-2003 (2004), p. 247-258.

2. Aldor Balazs, Monedele Provincia Dacia. Colecționarul român, nr. 5, 2006, p. 1-3, http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/148/monedele-provincia-dacia.htm.


Înapoi la pagina de selecție!