sestert PROVINCIA DACIA - împărăteasa Etruscilla
Înapoi
sestert PROVINCIA DACIA
împărăteasa Etruscilla
Înainte
sestert PROVINCIA DACIA - împărăteasa Etruscilla sestert PROVINCIA DACIA - împărăteasa Etruscilla
27 mm diametru, ? g, AE
Revers: Pax, personificarea alegorică a păcii, cu o ramură de măslin în mîna dreaptă (ramura desparte literele N și C din PROVINCIA) și cu un caduceu în cealaltă mînă, la stînga o acvilă cu o coroană în cioc - simbol al legiunii a V-a Macedonica - și la dreapta un leu - simbol al legiunii a XIII-a Gemina, inscripția PROVIN CIA DACIA, în exergă AN V
Avers: împărăteasa Etruscilla spre dreapta, inscripția HERETRUSCILL[AA]VG,
semnificînd HER[ENNIA] ETRUSCILLA AVG[VSTA]

Moneda corespunde descrierii de la poziția 12 din catalogul Moushmov. Piesa e descrisă la poziția 44 din AMNG.

Despre monedele provinciei Dacia

Emiterea de monede locale în Dacia a început în 246/247. Atunci împăratul Filip Arabul a autorizat baterea de monede de bronz. Ultimele monede provinciale au fost emise în 255/257, cu AN XI în exergă.

Monedele PROVINCIA DACIA au fost găsite și în Pannonia și Moesia Superior, provincii romane vecine cu Dacia. Cel mai probabil aceste monede au fost bătute la Sarmisegetusa, dar există opinia că ar fi putut fi bătute la Apulum sau la Viminacium. (Monedele bătute la Viminacium în Moesia Superior seamănă mult cu cele dacice.) Cele mai multe piese sînt uzate, semn că au circulat multă vreme.

Din punct de vedere al valorii nominale, se consideră că în Dacia s-au bătut sesterți, dupondii și ași. Piesele de un as și de doi ași sînt mult mai puține decît sesterții și s-au bătut numai în primii trei ani de existență a monetăriei.

Despre datarea monedei și despre era locală

Inscripția AN V din exergă arată că moneda a fost bătută în 250-251.

Numărarea anilor de la începutul unor ere locale era destul de răspîndită în provinciile romane. Sistemul local de cronologie a fost utilizat și în Dacia. Se pare că era locală a început în perioada iulie - septembrie 246 (deoarece Aemilianus, care a domnit în aceste trei luni în anul 253, a apucat să apară pe monedele provinciei, atît cu AN VII cît și cu AN VIII).

Probabil că începutul noii ere are legătură cu marele atac al carpilor asupra provinciei Dacia. Invazia dacilor liberi, începută la sfîrșitul lui 245, a fost respinsă anul următor, după ce împăratul Filip Arabul a venit personal la Dunăre. Filip a acordat unele privilegii Daciei, iar cetățenii recunoscători au început să numere anii de la începutul noii ere de libertate.

Despre armatele Daciei (exercitus Daciae)

Provincia romană Dacia a fost apărată de trupe numeroase, atît legiuni cît și formații auxiliare (alae - trupe de cavalerie, cohorte - trupe de infanterie, numeri - miliții cu caracter național). Se apreciază că în total armatele Daciei numărau peste 50.000 de oameni.

Legiunea a XIII-a Gemina (Legio XIII Gemina) a stat în Dacia pe toată durata stăpînirii romane, avînd castrul la Apulum, azi Alba Iulia. Înainte de cucerirea Daciei această legiune staționase în Pannonia Superior, unde venise din Germania, de pe Rin. După retragerea aureliană legiunea a XIII-a Gemina s-a mutat la Ratiaria, în Dacia Ripensis. Numele legiunii era folosit în perioada imperială la deosebirea unităților între ele, fiindcă puteau exista mai multe cu același număr. Numele Gemina înseamnă geamănă, fiindcă existau mai multe legiuni cu acest nume dar cu numere diferite.

Legiunea a V-a Macedonica a venit în Dacia Porolissensis, la Potaissa (azi Turda, în județul Cluj), în anul 168. La părăsirea Daciei s-a mutat la Oescus. Numele legiunii face referire la regiunea unde a fost înființată unitatea militară - această legiune a fost organizată în preajma bătăliei de la Philippi.

Prezența pe monede a acvilei și a leului, simboluri ale legiunilor, este un omagiu adus armatelor romane din Dacia. Mesajul propagandistic al monedei este destul de clar: pacea în provincie a fost obținută în urma victoriilor armatelor cantonate în Dacia.

Despre Herennia Cupressenia Etruscilla

Herennia Cupressenia Etruscilla a fost soția împăratului Traianus Decius. Cei doi fii ai cuplului imperial, Quintus Herennius Etruscus Messius Decius și C. Valens Hostilianus Massius Quintus, au avut amîndoi titlul de caesar și mai apoi pe cel de augustus. Ambii au apărut pe monedele provinciei Dacia.


Înapoi la pagina de selecție!