Monede medievale românești - Valahia - fals recent după 
                             dinar de la Radu I
Înapoi
dinar muntean - Radu I
Înainte
Dinar muntean de la Radu I - avers (cu legendă latină) Dinar muntean de la Radu I - revers (cu legendă latină)
diametru probabil ~17-18 mm, neregulat, ~0.6 g, bilon de argint
Avers Stema valahă - vultur pe coif cu pene și cruce


Legendă latină: +TRAN ___ SALP
Cerc perlat exterior
Revers Stemă a Basarabilor(?): un scut despicat în două cîmpuri pe verticală; patru bare orizontale în cîmpul întîi, nimic în cîmpul al doilea; flancat de două stele sau două flori de crin, de asemenea o floare de crin sau o stea deasupra.
Legendă latină: +MONEARADOL___...T
Cerc perlat exterior

Pe această pagină prezentăm un fals recent, bine realizat. Un număr de falsuri sînt publicate de Romanian coins deoarece includ în ele informații asupra originalelor sau măcar asupra fețelor pieselor imitate și deoarece, găsindu-se relativ des pe piața românească, ar fi bine ca un număr cît mai mare de colecționari să fie puși în gardă.

Este foarte posibil ca o astfel de piesă sau altele similare să vă fie oferite spre achiziție; comercianți de bună credință vi le pot oferi spre cumpărare sau colecționari cu experiență este posibil să ofere la schimb falsuri fără să știe adevărata lor natură.

Imaginile acestei copii a dinarului muntean de la Radu I sînt prezente pe site-ul Romanian Coins prin amabilitatea domnului Balazs Aldor, căruia îi sîntem profund recunoscători. Domnul Balazs Aldor ne-a trimis aceste imagini ca material didactic, spre a pune în gardă colecționari ce ar putea cădea pradă falsurilor recente în dauna colecționarilor. Expertiza piesei se datorează de asemenea domnului Bogdan Costin, care a descoperit că de fapt este vorba de o copie executată prin galvanoplastie. Ca și în cazul altor falsuri, similitudinea cu monedele originale este uimitoare. Persoane care nu au avut ocazia de a examina îndeaproape deopotrivă piese originale și falsuri precum acesta și celelalte prezentate pe site-ul nostru au șanse minime de a nu se înșela.

Veți găsi și pe paginile anterioare și următoare falsuri executate prin aceeași metodă ca și acest dinar de la Radu I (imitînd piese sau imaginînd piese de la Alexandru cel Bun, Bogdan al III-lea, Mircea cel Bătrîn). Fețele au fost executate independent prin galvanoplastie și apoi lipite (cu mai multă sau mai puțină îndemînare) permițînd să se observe (de obicei) o suprafață neagră de separare pe cant. În cazul piesei de mai sus nu știm sigur, dar în cazul altora achiziționate sau doar văzute, cantul a fost pilit (cum se vede pe imaginile de pe pagina anterioară) tocmai pentru a ascunde acest cusur, lăsînd pe achizitor să bănuiască o eventuală călpuire de epocă în dauna masei monedei. Piesa din imagine este din cale afară de dubioasă și deoarece Radu I nu a bătut dinari de bilon.

Oferirea spre cumpărare a mai multor piese izbitor de similare este de asemnea semnul unei falsificări.

Copia din imagini imită o monedă bătută de Radu I (1377 - 1383), frate al faimosului Vlaicu (1363 - 1377) și tată al gloriosului Mircea cel Bătrîn. Acest domn este primul care a dobîndit, pentru el și descendenții săi, titlul de Mare Voievod (apărînd inclusiv pe monede). Deși cu o domnie scurtă, numeroase monede au fost bătute în perioada sa.

Ca tip moneda imitată e cunoscută de numismatica românească sub numele de dinar muntean. În ce privește gravura în sine (avers - revers), moneda corespunde tipului comun de ducat sau dinar muntean, tip întîlnit practic în toate emisiunile domnilor munteni, de la Vlaicu I (1364 - 1377) la Basarab (cel Bătrîn) Laiotă (1473 - 1477, cu multe întreruperi).

Legendele de pe monedele lui Radu I au fost scrise fie cu caractere chirilice, fie cu caractere latine. Aceasta folosește caractere latine. Toți principii munteni practic au folosit ambele limbi oficiale ale cancelariei pentru monetărie.

Biblia numismaticii românești, Monede și bancnote românești de George Buzdugan, Octavian Luchian și Constantin Oprescu (1976), citează la poziția 49 o piesă a cărei descriere se potrivește parțial cu desenul celei înfățișate, neprezentînd-o însă în imagini.

Putem menționa că pe Internet nu se mai pot găsi, cu două sau trei excepții, imagini de monede emise de Țara Românească. Sprijinul cît mai multor colecționari este mai mult decît bine venit pentru a corecta această lipsă și a face cunoscută numismatica românească, așa că nu ezitați să ne contactați.


Înapoi la pagina de selecție!