Monede medievale românești - Valahia
Înapoi
ducat muntean - Mircea cel Bătrîn
Înainte
               Ducat muntean de la Mircea cel Bătrîn - avers                                                         (cu legendă latină)                Ducat muntean de la Mircea cel Bătrîn - revers                                                         (cu legendă latină)
diametru ~13 mm, neregulat, 0.38 g, argint
Avers Stema valahă - vultur pe coif de cavaler


Legendă latină: +IWAn ___ mvnaz
Cerc perlat exterior
Revers Stemă a Basarabilor(?): un scut aproape rotund despicat în două cîmpuri pe verticală; patru bare orizontale în cîmpul întîi, sigla I (de monetărie) în cîmpul al doilea.

Legendă latină: +IWan:DI:mvnaz
Cerc perlat exterior

Pe această pagină prezentăm un fals recent, deosebit de bine realizat. Pentru suficient timp piesa a fost considerată și de noi, autorii site-ului, drept autentică, inducînd în eroare fără rea intenție poate mulți vizitatori. Două idei merită atinse aici. Falsurile vor continua să fie publicate deoarece includ în ele informații asupra originalelor sau măcar asupra fețelor pieselor imitate și deoarece, găsindu-se relativ des pe piața românească, ar fi bine ca un număr cît mai mare de colecționari să fie puși în gardă.

Veți găsi și pe paginile anterioare sau următoare falsuri executate prin aceeași metodă ca și acest presupus ducat de la Mircea cel Bătrîn. Fețele au fost executate independent prin galvanoplastie și apoi lipite (cu foarte multă îndemînare). În cazul altor falsuri, executate tot prin galvanoplastie, de obicei se observă pe cant o suprafață neagră de separare. În cazul altor piese achiziționate (tot falsuri), cantul a fost pilit tocmai pentru a ascunde acest cusur, lăsînd pe achizitor să bănuiască o eventuală călpuire de epocă în dauna masei monedei. Ducatul acesta și cel de pe pagina următoare (din păcate falși) au fost îmbinați printr-un procedeu tehnic superior, astfel că nu se poate depista adevărata lor natură printr-o simplă examinare a cantului. De aceea sînt mult mai periculoși.

Oferirea spre cumpărare a mai multor piese izbitor de similare este de obicei semnul unei falsificări. În cazul lotului de falsuri Mircea cel Bătrîn, răspîndit în întreaga Românie, fețele au fost îmbinate aleator (două cîte două) rezultînd așadar un număr destul de mare de variante. După cum puteți citi mai jos, au rezultat piese care nici măcar nu reproduc o monedă medievală autentică. Expertiza monedelor medievale de pe Romanian coins a fost făcută cu amabilitate de domnul Bogdan Costin, cunoscut specialist în monede medievale românești.

Vom lăsa în continuare pe pagină textul descriind piesa mai înainte de expertiză.


Moneda a fost bătută de Mircea cel Bătrîn, cel mai important și mai glorios dintre domnii Țării Românești. A domnit între 1386 și 1418.

Ca tip această monedă e cunoscută de numismatica românească sub numele de ducat muntean, corespunzînd sistemului de ducați bătuți la Veneția în 1202. În ce privește gravura în sine (avers - revers), moneda corespunde tipului comun de ducat muntean, tip întîlnit practic în toate emisiunile domnilor munteni, de la Vlaicu I (1364 - 1377) la Basarab (cel Bătrîn) Laiotă (1473 - 1477, cu multe întreruperi).

Legendele de pe monedele lui Mircea cel Bătrîn au fost scrise fie cu caractere chirilice, fie cu caractere latine. Aceasta folosește caractere latine. Din păcate ne aflăm încă în căutarea unei interpretări.

În cazul lui Mircea, dar și a altor voievozi, există multe variante de monede, diferențele datorîndu-se variației literelor din legendă, setului de caractere cărora literele aparțin, însemnelor de monetărie (de obicei prezente atît pe avers cît și pe revers, în mod normal diferite) și, desigur, greșelilor de scriere. La o analiză, chiar superficială, a monedelor muntenești, apare firesc bănuiala că machetatorii erau cel mai adesea analfabeți. Acest fapt a rezultat în mărirea numărului de variante.

Biblia numismaticii românești, Monede și bancnote românești de George Buzdugan, Octavian Luchian și Constantin Oprescu (1976), nu cunoaște această variantă. Moneda din imagini seamănă cel mai mult cu cea cotată la numărul 99 (în ce privește legenda) și cu numărul 102 (în ce privește însemnele de monetărie), dar nu am putut găsi o potrivire exactă. Este foarte probabil ca această piesă să fi fost necunoscută pînă acum și deci să fi fost întîia oară descrisă și prezentată de către Romanian coins. Nu ar fi chiar atît de greu de crezut, de vreme ce multe monede medievale românești (emise mai ales de Moldova și Țara Românească) sînt cunoscute în cîteva sau doar într-un singur exemplar și că noi tipuri se descoperă chiar și azi.


Înapoi la pagina de selecție!