Înapoi
ducat muntean - Mircea cel Bătrîn
Înainte
diametru 14 mm, neregulat, ~0.4 g, argint
Avers Stema Țării Românești - vultur pe coif cu pene, purtînd cruce de Malta sub vizieră - la dreapta (heraldică) a reprezentării semn de monetărie M.


Cerc perlat exterior. Pentru legendă consultați imaginea de mai jos.

Revers Stemă a Basarabilor(?): un scut despicat pe verticală în două cîmpuri; patru bare orizontale în cîmpul întîi, siglă (de monetărie) semănînd cu două ciocane încrucișate sau cu litera grecească hi în cîmpul al doilea.
Cerc perlat interior și exterior. Pentru legendă consultați imaginea de mai jos.


Legendă problematică pe monedă medievală de la Mircea cel Bătrîn (litere chirilice)

Pe această pagină prezentăm un fals recent, deosebit de bine realizat. Pentru suficient timp piesa a fost considerată și de noi, autorii site-ului, drept autentică, inducînd în eroare fără rea intenție poate mulți vizitatori. Două idei merită atinse aici. Falsurile vor continua să fie publicate deoarece includ în ele informații asupra originalelor sau măcar asupra fețelor pieselor imitate și deoarece, găsindu-se relativ des pe piața românească, ar fi bine ca un număr cît mai mare de colecționari să fie puși în gardă.

Veți găsi și pe paginile anterioare falsuri executate prin aceeași metodă ca și acest presupus ducat de la Mircea cel Bătrîn. Fețele au fost executate independent prin galvanoplastie și apoi lipite (cu foarte multă îndemînare). În cazul altor falsuri, executate tot prin galvanoplastie, de obicei se observă pe cant o suprafață neagră de separare. În cazul altor piese achiziționate (tot falsuri), cantul a fost pilit tocmai pentru a ascunde acest cusur, lăsînd pe achizitor să bănuiască o eventuală călpuire de epocă în dauna masei monedei. Ducatul acesta și cel de pe pagina anterioară (din păcate falși) au fost îmbinați printr-un procedeu tehnic superior, astfel că nu se poate depista adevărata lor natură printr-o simplă examinare a cantului. De aceea sînt mult mai periculoși.

Oferirea spre cumpărare a mai multor piese izbitor de similare este de obicei semnul unei falsificări. În cazul lotului de falsuri Mircea cel Bătrîn, răspîndit în întreaga Românie, fețele au fost îmbinate aleator (două cîte două) rezultînd așadar un număr destul de mare de variante. După cum puteți citi mai jos, au rezultat piese care nici măcar nu reproduc o monedă medievală autentică. Expertiza monedelor medievale de pe Romanian coins a fost făcută cu amabilitate de domnul Bogdan Costin, cunoscut specialist în monede medievale românești.

Vom lăsa în continuare pe pagină textul descriind piesa mai înainte de expertiză.


Moneda a fost bătută de Mircea cel Bătrîn, cel mai important și mai glorios dintre domnii Țării Românești. A domnit între 1386 și 1418.

Ca tip această monedă e cunoscută de numismatica românească sub numele de ducat muntean, corespunzînd sistemului de ducați bătuți la Veneția în 1202. În ce privește gravura în sine (avers - revers), moneda corespunde tipului comun de ducat muntean, tip întîlnit practic în toate emisiunile domnilor munteni, de la Vlaicu I (1364 - 1377) la Basarab (cel Bătrîn) Laiotă (1473 - 1477, cu multe întreruperi).

Legendele de pe monedele lui Mircea cel Bătrîn au fost gravate fie cu caractere latine, fie cu caractere chirilice. Aceasta folosește caractere chirilice.

În cazul lui Mircea, dar și a altor voievozi, există multe variante de monede, diferențele datorîndu-se variației literelor ce compun legenda, setului de caractere cărora literele aparțin, însemnelor de monetărie (de obicei prezente atît pe avers cît și pe revers, în mod normal diferite) și, desigur, greșelilor de scriere. La o analiză, fie și superficială, a monedelor muntenești, apare firesc bănuiala că machetatorii erau cel mai adesea analfabeți. Bănuiala aceasta este cel mai probabil justă și acestui fapt datorăm un mare număr de variante.

Desigur că am consultat biblia numismaticii românești, Monede și bancnote românești de George Buzdugan, Octavian Luchian și Constantin Oprescu (1976), adică singurul material exhaustiv existent pînă în prezent în ce privește numismatica medievală și modernă românească. Această monedă pare să fie aceeași cu cea descrisă la cota 184a, doar că a noastră (în cele două imagini de mai sus) este mai bine conservată (mult mai bine centrată, mai mult text ligibil). Monedele românești au fost insuficient studiate și din acest motiv nu pot furniza o interpretare corectă și nici completă a legendei. Totuși, iată ce putem interpreta.

Pe avers (la dreapta privitorului) avem IO MIRCEA. MIRCEA este scris doar din trei caractere, M, P (R-ul slavon) și slova ce redă grupurile de sunete ce și ci . IO este un titlu misterios (îi putem zice titlu) pe care voievozii români , atît din Moldova cît și din Țara Românească, îl foloseau în fața numelor și a titlurilor lor complete în practic toate documentele oficiale (scrise sau gravate), de la formarea principatelor și pîna în secolul al XIX-lea la dinastia Hohenzollern. Întotdeauna era înfățișat prin litera latină I și litera grecească omega (atît în documente latine cît și slavone). Faptul că io este și o formă (mai veche, chiar și azi mai răspîndită) a pronumelui eu se suprapune cu faptul că în unele documente (chiar și în documente în metal precum monedele) io este înlocuit cu Iohannes sau Ioan. Este cert că acest IO incipient al legendei este semnul caracterului princiar exclusiv în lumea medievală românească. Unele litere au căzut în afara feței. Altele au fost atît de prost închipuite pe matriță încît este riscant să se facă orice presupunere asupra lor. E bine de știut că multe monede medievale românești (emise de Moldova și Țara Românească mai ales) sînt cunoscute în cîteva sau doar într-un singur exemplar și că noi tipuri se descoperă chiar și azi.

Pe revers putem distinge clar începutul, IO (scris aproximativ ca un I și un W) și dupa asta, cel mai probabil, un M stilizat.

Putem menționa că pe Internet nu se mai pot găsi, cu două sau trei excepții de proastă calitate în general, imagini de monede emise de Țara Românească. Avem nevoie de sprijinul cît mai multor colecționari pentru a corecta această lipsă și a face cunoscută numismatica românească, așa că nu ezitați să ne contactați.


Înapoi la pagina de selecție!