Înapoi
monedă bătută la Isaccea
Înainte
diametru 17 mm, neregulat, 0.66 g, AE
Averstamga aparţinînd casei lui Nogai şi inscripţie cu litere arabe

Revers în cerc liniar exterior o rozetă cu opt petale

Imaginile monedelor provin de pe E-bay, prin amabilitatea unui donator care a dorit să rămînă anonim.

Despre monedele bătute la Isaccea

Este interesant de observat chiar de la început că în cărţile dedicate monedelor hanilor şi ale Hoardei de Aur ([2], [5], [7], dar şi în alte patru sau cinci volume pe aceeaşi temă pe care le-am putut consulta, scrise de autori ruşi sau din fosta URSS) nu se pomeneşte nimic despre monedele bătute la Isaccea. Astfel de monede sînt însă prezente pe internet [8], [9].

În zilele noastre Isaccea este un oraş mic, avînd vreo 5000 de locuitori. Monedele bătute la Isaccea sînt sau de argint sau de aramă. Cîteva astfel de monede au fost semnalate în ultima vreme, în lucrări ştiinţifice [1], [3], [6] sau pe net [8], [9]. Cele mai multe au fost găsite în Dobrogea, dar şi în Republica Moldova, de exemplu la Costeşti.

Despre pulul cu rozetă, anonim şi nedatat, din imaginile de mai sus

Moneda este similară cu aceea descrisă în [6] (planşa 21, fig. 8) de dr. Oberländer-Târnoveanu.

Tamgaua de pe monedă este atribuită casei lui Nogai (?-1299/1300) [6], [7]. După [6], Nogai (sau Nohai) a fost creatorul unui hanat efemer (1296-1301), desprins din Hoarda de Aur, care a stăpînit teritoriile din zona Dunării de jos, inclusiv oraşul Isaccea. Ca urmare, monedele care poartă tamgaua lui Nogai ar fi fost bătute în preajma anului 1300.

Tamgaua este o emblemă folosită de triburile altaice (huni, mongoli, popoare turcice etc.) [4], [5]. Pe monedele tătărăşti din Isaccea apar diverse tamgale, în corespondenţă cu emitenţii.

Despre inscripţia de pe monedă

După [1], inscripţia de pe monedă este „neclară”. Pe internet am găsit, în afară de imaginile piesei de mai sus, doar foarte puţine alte imagini: două pe ZENO.RU [7], trei în [1] şi încă una (însoţită de un desen) în [6]. Din păcate în nici una din imaginile disponibile nu se poate vedea o inscripţie clară şi completă.

Se pune totuşi întrebarea: de ce de consideră că aceste monede au fost bătute la Isaccea, avînd în vedere că inscripţia nu este clară? Starea de conservare slabă a legendelor şi scrierea arabă, care nu notează de regulă vocalele, ar permite ca în loc de Isaccea (ﺳﺎﻗﭽﻰ) să se citească - aproape la fel de bine - şi Salhat / Solhat (numele unui atelier monetar din Crimeea) [3].

Un argument în privinţa Isaccei este că astfel de piese s-au descoperit în proporţie mare în această localitate sau în împrejurimi [3], [6].

În ceea ce priveşte monedele atelierului monetar de la Isaccea, este instructiv de analizat inscriţiile de pe monedele de argint ce îi sînt atribuite. Pe site-ul ZENO.RU [8] există zeci de piese de argint bine bătute şi bine păstrate, cu imagini de asemenea de bună calitate. Pe cele cîteva tipuri de piese de argint - ce par foarte coerente ca stil şi ca aspect general - numele atelierului are o mare diversitate de forme de scriere. Litera s iniţială poate avea mai puţine bucle decît normal, sau poate să fie redusă la o liniuţă oblică sau curbă. A treia literă, presupusă a fi kaf (q), poate fi redusă la un fel de virgulă, sau poate chiar să dispară. Situaţia este complicată şi de faptul că semnele diacritice lipsesc parţial sau total, sau sînt plasate nu la locul lor, ci în spaţiul rămas disponibil pe monedă. În plus, literele trei şi patru formează o ligatură.

Dacă ne uităm la întreaga serie de monede de argint de pe internet în ansamblu şi dacă le aranjăm după aspectul numelui atelierului, avem o puternică impresie că inscripţia a fost mereu recopiată de pe o matriţă pe alta (şi nu după un model), astfel că erorile s-au acumulat. Ultimele piese din serie poartă o inscripţie atît de degradată încît nu mai poate fi citită decît prin comparaţie cu alte monede.

Dacă pornim de la inscripţiile cele mai degradate, e posibil să identificăm inscripţia de pe moneda de aramă cu rozetă sub forma „duribe Saqci”. Desigur, piesele din imaginile disponibile nu prezintă decît impresiuni parţiale ale matriţei, aşa că pentru identificare e nevoie de multă bunăvoinţă şi de un pic de imaginaţie!

ﺿﺮﺐ ﺳﺎﻗﭽﻰ

Bibliografie

1. Crivenco A.V., Kazarov A.A., Djucidskie monetî Sakcii iz nahodok na gorodişte Costeşti v Moldove. Stratum plus, nr. 6, Chişinău, 2010, p. 201...209.

2. Fedorov-Davîdov G., The Monetary System of The Golden Horde. http://www.paleog.com/im/fd/summary.pdf, februarie 2012.

3. Nicolae E., Costin B., Monede din secolele XIII-XIV descoperite în Dobrogea. Buletinul Societăţii Numismatice Române (BSNR), XCII-XCVII, 1998-2003, p. 175-187.

4. Nyamaa B., MongolianCoins.com. A Thousand Year Legacy. Site web, februarie 2014.

5. Nyamaa B., The Coins of the Mongol Empire and Clan Tamgha of Khans (XIII-XIV). Ulanbaatar, 2005.

6. Oberländer-Târnoveanu E., Un atelier monétaire inconnu de la Horde d'or sur le Danube: Sāqči-Isaccea (XIII-XIVe siecles), Proceedings of the XIth International Numismatic Congress, Bruxelles, 1991, vol. III, Louvain-la-Neuve, 1993, p. 291...304.

7. Sagdeeva R.Z., Serebreanîe monetî hanov Zolotoi Ordî. Izd. Goreaceaia liniia - Telekom, Moskva, 2005, p. 68.

8. ***, ZENO.RU - Oriental Coins Database. ISLAMIC WORLD » Juchid, ca. 650-886 » Black Sea region » Saqche » Copper » Mangu Timur tamgha, site web, februarie 2015.

9. ***, The Successors of Chingiz Khan and Their Coins. Saqchi mint, AR dirkhams with name Nogay, site web, februarie 2015.


Înapoi la pagina de selecţie!