Înapoi
monede de tip Costeşti-Gîrla
Înainte
diametru 14-17 mm, neregulat, ~0.8 g, AE
Avers tamga şi pseudoinscripţie - posibil litera arabă س (sin) sau poate ع (ain) rotită, cerc liniar exterior

Revers inscripţie degenerată (pseudoinscripţie) pe două rînduri, cerc liniar exterior exterior

Despre localitatea Costeşti

Costeşti este o localitate în raionul Ialoveni din Republica Moldova (din fostul judeţ Lăpuşna) atestată documentar din anul 1573, din timpul domniei lui Ion vodă cel Cumplit. Satul Gîrla, ce acum face parte din Costeşti, este atestat documentar din anul 1724. În anul 1959 aici au fost descoperite 13 piese deosebite, de două tipuri, publicate în 1969; acestea au căpătat denumirea de monede Costeşti-Gîrla, sau doar Costeşti.

Despre monedele Costeşti-Gîrla

Monedele Costeşti-Gîrla sînt de două tipuri principale, unul cu tamga (oarecum asemănătoare cu tamgaua de pe monedele bătute de hanii Crimeei) şi cu pseudoinscripţie, iar al doilea cu inscripţie degradată pe ambele feţe (mai rare şi considerate de greutate dublă). Piesele de tipul I sînt subţiri, uneori de formă poligonală, bătute pe tablă de aramă, şi au aproximativ 0,8 grame [3]. Se poate ca emitentul să fi intenţionat ca monedele să aibă masa de un danik. Un danik este o şesime de miskal (dirham), iar dirhamul are cam 70 grăunţe (grains). Un grăunte (grain) are 0,0647989 g, deci masa unui danik era de aproximativ 0,78 g [1]. Piesele mai grele, de tip II, de 1,57 g [3], ar putea reprezenta 2 danici de aramă. După [2], toate piesele Costeşti-Gîrla ar fi de 1 pul de aramă - moneda tătărască de aramă tipică.

Tamgaua este o emblemă folosită de triburile altaice (huni, mongoli, popoare turcice etc.). Tamgaua ce apare pe monedele tătărăşti din Crimeea reprezintă stilizat tridentul lui Ghirai I, fondatorul Hanatului Crimeei şi urmaş declarat al lui Gingis Han. Tamgaua de pe monedele Costeşti-Gîrla seamănă şi cu un triskelion, doar că unul din braţe este drept. Triskelion-ul este un motiv ornamental format din trei picioare îndoite din genunchi (de altfel, în greceşte înseamnă trei picioare), sau din trei spirale. Ţinînd cont de aspectul inscripţiilor, acest braţ drept este - prin convenţie - aşezat vertical în sus [2], [3].

Astfel de monede s-au mai descoperit la Orheiul Vechi, la Cetatea Albă şi la Hansca (nu departe de Costeşti). Monedele nu se aseamănă cu emisiunile obişnuite din epocă, nefiind deci falsuri de epocă. Se consideră că sînt emisiuni locale executate în stilul monedelor Hoardei de Aur, la comanda unui şef tătar din regiune. Aceste monede au fost bătute în secolul al XIV-lea, foarte probabil între 1359 şi 1363; monetăria ar fi putut fi la Costeşti sau poate la Cetatea Albă. Sînt cele mai vechi monede medievale bătute pe teritoriul Moldovei.

Monedele Costeşti-Gîrla sînt nişte monede pline de mister, încă puţin (şi foarte incomplet) cunoscute.

Bibliografie

1. Fedorov-Davîdov G., The Monetary System of The Golden Horde. http://www.paleog.com/im/fd/summary.pdf, februarie 2012.

2. Khromov K., The Successors of Chingiz Khan and their Coins. http://www.hordecoins.folgat.net/S_galGH_costashti.htm, februarie 2012 (august 2015, nefuncţională).

3. Nicolae E., Monedele de tip Costeşti-Gârla. Simpozion de numismatică dedicat centenarului Societăţii Numismatice Române, Chişinău, noiembrie 2003. Comunicări, studii şi note. Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2005, p. 89 ... 104.


Înapoi la pagina de selecţie!