diametru ?, neregulat, 1.61 g, AE Avers tamga aparţinînd unui stăpînitor neidentificat, cerc liniar exterior	Revers cruce Malteză, cerc liniar exterior

Imaginile monedelor provin de pe E-bay, prin amabilitatea unui donator care a dorit să rămînă anonim.

Despre monedele bătute la Chilia

Republica Genova (înființată în secolul al XI-lea, desființată în anul 1815) a fost o putere comercială majoră în Marea Mediterană și în Marea Neagră. Genova a fondat mai multe colonii comerciale și emporii, inclusiv în zone ale Mării Negre care se aflau sub dominația mongolilor (cea mai cunoscută fiind cetatea Caffa din Crimeea). După anul 1361 Hoarda de Aur a întîmpinat o criză majoră, iar în regiunea Dunării de jos au apărut state separatiste. În aceste condiții genovezii au bătut diverse monede locale purtînd însemne creștine dar și tamgaua stăpînitorului mongol.

Prima semnalare a unor monede posibil bătute de genovezi undeva în zona Dobrogei a fost făcută în anul 1958 [4], în articolul „Însemnări privitoare la descoperiri monetare (II)”, publicat în volumul Studii și cercetări de numismatică 2 de numismatul Octavian Iliescu (1919-2009) [1]. Piesa prezentată pe această pagină este descrisă a doua: „În ziua de 6 septembrie 1942 s-au găsit în moloz, în ruinele cetății de la Enisala, sub un colț de piatră ce s-a răsturnat, două monede mici de bronz. Una din piese are pe avers tamgaua Hoardei de Aur și anul Hegirei 810 (corespunzător cu 1407-1408 era noastră), iar pe revers, o cruce cu brațele terminate în T („potencée”) și urme de legendă între cantoane; cealaltă are pe avers o cruce simplă, pe revers un castel (?), ambele fețe fiind lipsite de orice legendă”.

Atribuirea acestor foarte rare monede (se pare că sînt cunoscute doar cîteva zeci de piese - în [4] sînt menționate doar 15, din care 13 descoperite la Enisala) unei monetării genoveze a fost făcută în anul 1981 de Oberländer-Târnoveanu [2]. Cel mai probabil piesele au fost bătute cîndva în perioada 1360 - 1380. Este interesant de observat că (dacă informația din [2] este exactă) această monedă a fost descoperită la Enisala în aceeași loc și împreună cu piesa prezentată pe pagina precedentă (care poartă pe ea anul baterii, aproximativ 1311). Poate că ambele tipuri au circulat simultan?

Desenul de pe monedă seamănă extraordinar de mult cu poarta de cetate reprezentată pe monedele medievale genoveze. În latina medievală Genova era numită Ianua, adică poartă. Pe atunci se credea că Genova fusese fondată de un legendar Ianus. Acest desen a fost interpretat ca fiind o tamga aparținînd unui stăpînitor de origine mongolă neidentificat [4]. Crucea de pe cealaltă față seamănă cu crucea ce apare pe monedele genoveze de epocă. Pe baza acestor argumente s-a considerat că piesele au fost bătute de genovezi.

Nu se știe unde au fost bătute aceste monede. Poate la Enisala, unde au fost descoperite cele mai multe piese (în urma săpăturilor arheologice). Poate la Chilia (după cum se consideră în mod convențional în prezent [3], și unde a fost descoperită o astfel de monedă [2]), poate la Licostomo. Avînd în vedere că masa medie a 12 exemplare studiate este de 0.77 g [4] și că, pe baza rarității, s-a presupus că s-au bătut doar cîteva zeci de mii de piese care au circulat într-o zonă restrînsă [4], nu poate fi complet exclus ca aceste monede să fi fost fabricate în altă parte și transportate apoi aici.

Mai trebuie spus că există pe Internet cel puțin o monedă o monedă foarte asemănătoare avînd reprezentată clar poarta de cetate genoveză, care este atribuită monetăriei din Caffa [5].

Bibliografie

1. Iliescu O., Însemnări privitoare la descoperiri monetare (II). Studii și cercetări de numismatică 2 (SCN 2), Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1958, p. 456.

2. Iliescu O., Génois et tatars en Dobrudja en XIV^e siècle: l'apport de la numismatique. Études byzantines et post-byzantines III, Editura Enciclopedică, București, 1997, p. 161...178.

3. Dincă C., Emisiuni monetare medievale din Dobrogea, regiunea Dunării de Jos și zona litoralului Mării Negre (1270-1388, 1435-1440, 1460-1480) - catalog., 26 p., iulie 2019.

4. Oberländer-Târnoveanu E., The coinage of the Genoese settlements of the western Black Sea shore and on the Danube. PEUCE II (XV), Tulcea, 2004, p. 285-296.

5. *** NumisMall, Genoese anonymous follaro from Caffa, Crimea. iulie 2019.