Săbii de Toledo - arme și armuri medievale - un site care nu trebuie ratat


Elemente de heraldică românească

Istoriia iaste lungă
Iară minte imi iaste scurtă.
Ce, pre cît mă voiu pricepi
A o scriia voiu începi
Și voiu faci arătare
De această întămplare.
Arătare voi să facu,
Măcar nu fiie pe placu.
Căci a o lăsa să tacu
Făr de minte mă facu
Și mă arăt nepriceputu
La lucrul ce-am începutu.

Stemele statului național România
Introducere Moldova   Țara Românească   Transilvania   România  

Voievodul Mihai Viteazul a fost primul care a reușit Unirea românilor în 1600, chiar dacă numai pentru o scurtă perioadă. Pecetea sa ca domn al celor Trei Țări Române poate fi socotită drept prima stemă a României. Pecetea este înfățișată pe moneda aniversară de 5000 de lei din 2000 (aur), celebrînd 400 de ani de la întîia Unire a românilor. Pecetea lui Mihai Viteazul pe moneda omagială de 5000 lei din 2000

În octombrie 1599 Mihai Viteazul îl înlătură pe Andrei Báthory din Transilvania, Mihai intrînd triumfător în Alba Iulia pe 21 octombrie / 1 noiembrie. Înalta Poartă recunoaște unirea, trimițîndu-i lui Mihai steag de domnie pentru Transilvania și fiului său Pătrașcu pentru Țara Românească. În mai 1600 Mihai intră în Moldova, cetățile Sucevei și Neamțului deschizîndu-i porțile. În lunile iunie, iulie și august ale anului 1600 Mihai Viteazul a stăpînit toate cele trei țări române, realizînd prima Mare Unire a românilor.

Sigiliul cuprinde stemele celor trei principate românești: în centru, un scut hașurat orizontal (albastru?) cu stema Moldovei, deasupra acvila valahă cu crucea în cioc, dedesubt stema Transilvaniei - doi lei afrontați ținînd o spadă, pășind pe șapte munți. Scutul cu stema Moldovei este susținut de două personaje încoronate (tenanți).

Pe sigiliu mai sînt două inscripții. Prima, circulară, pare a fi IO MIHAILI UGROVLAHISCOI VOEVOD ARDILSCOI MOLD ZEMLI. A doua, plasată pe un arc de cerc ce separă stema Țării Românești de restul compoziției heraldice, NML BJE MLRDIE, poate fi tradusă prin DIN ÎNSĂȘI MILA LUI DUMNEZEU. BJE e scrierea prescurtată pentru DUMNEZEU (boje) iar MLRDIE vine de la milosîrdie.

România ca stat purtînd acest nume este cunoscută din 1859 cînd principatele Moldova și Țara Românească s-au unit sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, cunoscut pînă azi ca „prinț al unirii”. Românii se uniseră și în consecință și stemele lor aveau să se unească pe același scut heraldic. Însă nu pentru prima dată. De fapt, stema unită a României (și nu greșesc numind-o astfel) a fost folosită în mod comun de către domnitorii români, familiile princiare și instituții ale principatelor (pe cărți de cult de pildă) din prima jumătate a secolului XVIII. Nu e chiar o surpriză acest fapt - folosirea de către o singură țară românească a unei duble steme - de vreme ce mulți prinți au domnit succesiv în amîndouă principatele; nu a fost un lucru rar nici ca o familie princiară să domnească atît asupra Moldovei cît și a Valahiei în același timp (familia Movilă fiind printre primele sau chiar prima de acest fel). De obicei bourul era dispus primul (la dreapta) iar vulturul al doilea (stînga). Au fost utilizate chiar și reprezentări întrunind stemele tuturor celor trei principate locuite de români: Transilvania, Moldova și Țara Românească. Prima astfel de stemă a fost folosită de către Sigismund Báthory, prinț al Transilvaniei care pretindea să domnească și asupra Moldovei și a Țării Românești.

Am arătat, sper, că stemele moderne și contemporane ale României au rădăcini adînci.

Stema țării nu a fost stabilă în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, fiind cunoscute variații importante. Bourul și acvila împărțeau un scut împărțit vertical în două. În altă variantă scutul era sfertuit. fiecare simbol umplînd o diagonală. Scutul era sprijinit de doi suporți - doi delfini afrontați - sau nu exista deloc nici o susținere. Delfinii afrontați erau un element bine cunoscut de heraldica românească, fiind stema Iașului (capitală a Moldovei). Menirea lor era, bănuiesc eu, să arate că Moldova era un principat maritim și dunărean. Dacă moldovenii aveau bune temeiuri să fie înfățișați de doi delfini, cu atît mai multe motive avea România ca sumă acelor două principate să îi folosească. (Delfinii afrontați cu cozile ridicate apar și mai tîrziu în heraldica românească, rămînînd pînă azi în stema Țării.) Scutul era timbrat de o coroană iar întreaga compoziție se afla sub un cort de asemenea timbrat de o coroană.

La începutul domniei lui Carol I (din familia Hohenzollern, ramura catolică), stema României arăta ca în imaginea de mai jos, preluată de pe o monedă de 5 bani bătută în 1867.

Prima stemă de sub domnia lui Carol I -1867

Ce trebuie spus despre stemă, pe lîngă ce reiese imediat privind-o doar, este că deși fiecare principat în parte ar fi trebuit să aibă propria pereche de elemente astrale, lucrurile nu stau deloc așa. Acestea împart o pereche (lună și soare): soarele în primul cartier și luna în al doilea, dar în creștere, nu în scădere cum ar fi trebuit pe stema Moldovei. În inimă (peste tot) se află scutul mic - stema familiei domnitoare Hohenzollern. Aceasta e compusă dintr-un scut sfertuit (scartelat), cu argint pe prima diagonală (cartierele unu și patru) și negru pe a doua (cartierele doi și trei).

Tenantul din dreapta (în heraldică ne raportăm la stînga sau dreapta scutului, nu a privitorului) este o femeie ținînd în mînă o dacă, femeie reprezentînd Dacia, iar suportul din dreapta este un leu rampant leopardat. Sub scut se află o eșarfă purtînd deviza „Nihil sine Deo” (Nimic fără Dumnezeu) aparținînd familiei Hohenzollern.

Stema aceasta a fost în curînd - 1872 - înlocuită de o reprezentare mai evoluată. Fiecare cartier a fost suferit îmbunătățiri; doi lei rampanți sînt acum suporți.

Cea de a doua stemă a României sub Carol I - 1872 (pe monedă de 5 lei din 1881)Cea de a doua stemă a României sub Carol I - 1872 (pe monedă de 2 bani din 1882)

În primul cartier acvila privea la stînga, acum privește la dreapta; acum ține cruce în plisc, în gheare sabie la dreapta și sceptru (buzdugan) la stînga. Locașul al doilea e încărcat cu un bour extrem de bărbos, deoarece deja se crease opinia greșită cum că de fapt ar fi fost vorba de un zimbru. Se vede lămurit reprezentarea veche, atestată documentar, practic invariabilă în cursul istoriei și în jurul ei o barbă flocoasă. (Sper că imaginea e mai mult ca limpede în acest sens.) Ei bine, cei care au creat stema nu au dorit să afecteze reprezentarea știută; incapabili însă să explice altora cum de un animal atît de bărbos precum zimbrul arăta atît de simplu (sobru și civilizat aș zice eu), au înfășurat capul de bour într-o barbă sălbatică într-un compromis destul de inteligent pentru situația de atunci. Accidental, o stea cu șase raze în loc de cinci se află plasată între coarnele bourului.

Cartierul al treilea este încărcat cu un leu rampant încoronat privind spre dreapta către o stea cu șase raze (de asemenea un element astral). Aceasta este stema atunci pentru reprezentînd Oltenia, provincia vestică a Țării Românești. Chiar dacă un armorial vechi, de fapt o copie păstrată pînă azi a unei lucrări compilate de Ulric von Richental între 1420 și 1430, înfățișează un leu încoronat ca stemă a Olteniei, nu se cunoaște pînă azi nici o astfel de reprezentare care să fi fost folosită anterior de români (pînă la 1872).

Ultimul cartier este încărcat cu doi delfini afrontați avînd cozile ridicate. După cum am văzut și mai înainte, delfinii erau sînt elemente heraldice moldovenești. Acum reprezentau ținuturile Mării Negre (știu că mă repet - delfinii erau stema Iașiului, stemă care se mai vede și azi pe niște stîlpi de iluminat din Iași făcuți în secolul XIX). La acest cartier al patrulea voi reveni mai încolo.

Pe scurt putem concluziona că stema din 1872 cuprindea stemele a două provincii românești și a două dependințe ale lor.

România a devenit independentă în 1877 și apoi regat în 1881, cînd Carol I a fost încoronat cu o coroană de oțel făcută din oțelul unui tun turcesc capturat. Aliatul României în război, la Rusia mă refer, a smuls României odată cu victoria asupra Imperiului Otoman întreaga coastă a Mării Negre împreună și cu zona românească de mare importanța strategică ce domina gurile Dunării. Formal rușii au pretins atunci că fac un tîrg cinstit, reciproc consimțit, dînd în schimb României Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor, toate acestea obținute de la Imperiul Otoman în 1878 ca despăgubiri de război. Aceste teritorii, la acea vreme subpopulate și aproape pustii, aride și lipsite de drumuri, fuseseră pierdute de români în secolul XV, în ciuda a numeroase lupte sîngeroase cu turcii. Pe de altă parte, ceea ce Rusia a furat cu amenințarea armelor în 1878 nu erau altceva decît teritorii răpite în 1812 Moldovei împreună cu întreaga jumătate estică a principatului, tot de către Rusia. Tratatul de pace urmînd Războiului Crimeei din 1856 înapoiase Moldovei ceva din pierdere, dar în 1878 noul rapt îndepărta din nou din trupul țării părțile dinspre mare.

Datorită factorilor arătați, cartierul al patrulea din stema României nu s-a schimbat în 1878 ci doar semnificația lui. Delfinii cu cozile ridicate reprezentau acum Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor la Marea Neagră.

Originea moldovenească a stemei ținuturilor Mării Negre (azi s-ar zice pe scurt originea stemei Dobrogei) este nediscutabilă. Cea mai veche atestare a acesteia se poate găsi la Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae. Citatul următor este preluat din capitolul al IV-lea al cărții, din paragraful numit Basarabia, odinioară a treia parte de frunte a Moldovei: „Numai cetatea Suceava are în zidurile ei o piatră mare pe care sînt săpate șapte turnuri, acoperite de o coroană domnească, ținută de doi lei. În afară de asta la temelia turnurilor se vede o piatră cu doi pești solzoși, ce stau cu capul în jos și cozile ridicate în sus, iar sub aceștia capul unui zimbru, între coarnele căruia se află o stea cu șase raze.” Descrierea ultimă se potrivește izbitor, așa că... dobrogeni, băgați de seamă!

Rușii nu s-au ținut de cuvînt. Dobrogea (populată în 1877 pe trei sferturi de turci și tătari, de români și doar apoi, procentual vorbind, de bulgari) nu a fost dată României conform înțelegerii, pînă pe linia Rusciuc (Ruse) - Varna, inclusiv cele două. Trebuie să ne mai amintim și că Insula Șerpilor a fost furată României (ulterior semnării păcii ce a încheiat al doilea Război Mondial).

Tot ca modificare, coroana ce timbra stema României a fost adusă să semene în cît mai mare măsură coroanei de oțel a României purtate de regele Carol I.

În 1918 trei din teritoriile locuite de români din cele mai vechi timpuri cunoscute s-au alăturat Țării Mamă: Transilvania, Bucovina (răpită principatului Moldovei în 1775 de către Austria) și Basarabia (jumătatea estică a Moldovei răpită de Rusia în 1812 și devenită gubernie).

Înnoirea heraldică urmînd firesc Unirii a sosit în iunie 1921. Dintre toate trei variantele de stemă fixate în 1921 am ales-o pe cea mai mică pentru ilustrare.

Stema României din 1921 (pe moneda de 5 lei 1930)

Cel de-al patrulea cartier este deținut acum de stema Transilvaniei. Ținuturile românești apusene care nu au făcut niciodată parte din Ardeal (înțeles formal ca principat al Transilvaniei) au fost acoperite prin aceeași reprezentare heraldică (cu excepția Banatului). Pentru ținuturile mării a fost creată o insițiune specială între cartierul trei și cartierul patru. Leul din cartierul trei nu mai poartă coroană și nici nu mai iese dintr-o coroană. Steaua spre care privea leul în varianta anterioară a fost îndepărtată. Un pod de aur aruncat peste o apă de aur îi acoperă partea inferioară a trupului. Aceasta este stema unită a Banatului și Olteniei. Banatul este provincia românească de peste Carpați vecină cu Oltenia. Ban este numele capului partiției teritoriale, instituției dacă vreți, numite banat și tocmai din Banat instituția medievală cu același nume a fost împrumutată Olteniei, bucurîndu-se de o lungă existență în interiorul Țării Românești. Ca o mică lămurire, vreau să precizez că din Slovenia, organizată, în secolul XII cel puțin, sub formă de banat și bătînd în acea perioadă niște denari de greutate și titlu constant (cu mare căutare în concluzie) a fost adusă românilor noțiunea de bani cu sensul de valoare de schimb dar și piesă monetară în particular. Întorcîndu-mă la oile mele, Banatul a fost reprezentat printr-un pod deoarece pe aici legiunile romane au ajuns în Dacia aducînd cultura ce avea să dea nașterea poporului și statului român. Podul mai amintește de asemenea podul construit peste Dunăre de inginerul Apolodor din Damasc pentru a servi invaziei. (Podul apare și pe o faimoasă monedă romană; Apolodor a mai construit și faimoasa Columnă a lui Traian din Roma.)

În ce privește primele două cartiere, remarcăm că fiecare posedă acum propria pereche de elemente astrale. De asemenea, armele purtate de vulturul valah au fost trecute (mutate) vulturului mai mare care poartă pe piept scutul întreg. (Din acest punct de vedere, situația este aceeași cu cea de pe stema de azi a României.) Steaua de pe stema Moldovei s-a întors la forma ei istorică în cinci colțuri. În plus, confundarea bourului moldovenesc cu un zimbru e acum totală. Ultimul zimbru vînat în România a fost ucis în 1790, oarecum recent, și se pare că bourul nu a putut concura cu el. Pe stema Bucovinei ca ducat austriac fusese reprezentat tot un zimbru, iar pe cea a Basarabiei ca gubernie rusească doar un cap de simplu taur ori chiar bou: soarta bourului a fost să fie încurcat cu alte ființe.

Ocuparea României de către armata sovietică în 1944 a adus în scurt timp la putere partidul comunist care a pornit practic de la zero devenind ceva notabil abia după schimbarea de regim. La 30 decembrie 1947 s-a proclamat Republica și în 1948 o nouă stemă era deja gata.

Stema din 1948 a României, varianta a doua (1953)

Imaginea pe care o puteți privi aici este varianta folosită din 1953 încolo. Nu le-am pus pe amîndouă datorită infimei diferențe dintre ele, anume steaua roșie din vîrf ce a fost introdusă ulterior pentru a crește similitudinea cu stema Uniunii Sovietice, stemă imitată pe tot globul în statele comuniste. Aruncați un ochi pe legăturile de mai jos spre a vă convinge. (Aproximativ în aceeași perioadă și stema Cehoslovaciei s-a îmbogățit cu aceeași stea roșie, tot în vîrf.)

Nu e mare secret faptul că acest simbol folosit pentru reprezentarea României nu avea nimic de a face cu heraldica românească. Chestia de la stînga (imaginii) este o sondă, iar apa din partea de jos este Dunărea. Pe eșarfă scrie R.P.R. - Republica Populară Română. Din 1965 s-a folosit o stemă ușor modificată prin aceea că acum pe eșarfă scria, fără abrevieri, Republica Socialistă România, încolo nici o altă modificare.

Decembrie 1989 a însemnat sfîrșitul regimului comunist în România. O nouă stemă a adus românilor înapoi lunga tradiție heraldică românească, prin îmbogățirea modelului de stemă din 1921.

Stema de azi a României - octombrie 1992

Metamorfozele bourului s-au oprit (îmi place mie să sper) aici, stema românească restaurînd în sfîrșit mîndra stemă a Moldovei în forma pe care au hotărît-o începătorii de țară din vechime. Am să pun aici o problemă interesantă pentru cei care studiază propagarea erorilor.

Din paragraful următor puteți afla cum descrie legea românească stema de stat.

„Stema României simbolizează statul român național, suveran și independent, unitar și indivizibil și se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare și scutul mic.

Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținînd în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stîngă un buzdugan.

Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic sfertuit cu insițiune:

a) în primul cartier este stema Țării Românești: pe albastru, o acvilă de aur cu ciocul și ghearele roșii, ținînd în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta și de o lună nouă de aur la stînga;

b) în cartierul doi este stema Moldovei: pe roșu, un cap de bour negru, însoțit de o stea de aur între coarne, cu cinci raze, de o roză cu cinci petale la dreapta și de o lună conturnată la stînga, ambele de argint;

c) în cartierul trei este stema Banatului și Olteniei: pe roșu, peste valuri naturale, un pod de aur cu două deschideri boltite, din care iese un leu de aur ținînd un paloș în laba dreaptă din față;

d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureșul și Crișana: un scut tăiat de un brîu roșu îngust; în partea superioară, pe albastru, o acvilă neagră cu ciocul de aur, ieșind din brîul despărțitor, însoțită de un soare de aur la dreapta, de o lună de argint conturnată la stînga; în partea inferioară, pe aur, șapte turnuri roșii, crenelate, dispuse pe două rînduri, patru și trei;

e) în insițiune sînt reprezentate ținuturile Mării Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontați, cu cozile ridicate.”

(Din Monitorul Oficial al României, p. I, anul IV, nr.236 din septembrie 1992)

Am o mică obiecție cu privire la stema actuală a României. Bourul Moldovei ar fi trebuit să aibă o înfățișare mai fioroasă, așa cum îl vedem pe vechile sale reprezentări medievale - din contră, înfățișarea sa este mai degrabă sociabilă și bonomă. Acest lucru s-a întîmplat deoarece în desen s-a reprezentat buza de jos a bourului (lucru ce nu se împacă deloc cu tradiția). Bourul tradițional era înfățișat într-o poziție mult mai impunătoare, ca și cum ar șarja (chestia cu buza de jos alterează această estetică în viziunea mea).

Noua stemă a fost elaborată de specialiști conduși de doamna Maria Dogaru. Aceeași Maria Dogaru este autoarea, alături de Gheorghe Vrabie, a stemei Republicii Moldova pe care o puteți vedea pe mica imagine de mai jos. Iarăși o mică obiecție: steaua dintre coarnele bourului ar fi trebuit să aibă cinci raze (nu opt cum vedem poză). În rest putem spune că Republica Moldova este reprezentată mai mult decît fericit printr-o stemă plină de semnificații.


Stema Republicii Moldova

Introducere Moldova   Țara Românească   Transilvania   România  

Vă mulțumesc pentru lecturare. În cazul în care în care ați găsit folositoare o parte din informațiile disponibile la Romanian Coins și vă decideți să le folosiți într-un articol, lucrare, pagină web sau altceva de genul acesta, vă rugăm să menționați sursa și în plus să ne trimiteți o înștiințare la următoarea adresă romaniancoins@yahoo.co.uk.

secțiune de Adrian Homutescu