37 mm diametru, 31.1 g, 99.9% argint, margine cu zimţi anul 2015, REPUBLICA MOLDOVA, stema Republicii Moldova, în exergă linie orizontală şi valoarea nominală 100 LEI	o imagine a lui Grigore Vieru, o pană de scris şi trei cărţi, cea de deasupra fiind deschisă; în stînga-sus anii 1935 şi 2009 scrişi sub formă de fracţie, în exergă GRIGORE VIERU Data emisiunii: 2 noiembrie 2015 Tiraj: 1000 de monede

Moneda face parte din seria Personalităţi.

Pe cele două pagini ale cărţii de pe revers (carte lăsată, în mod intenţionat, deschisă) pare a fi scrisă, de însăşi mîna poetului, poezia Făptura mamei:

Uşoară, maică, uşoară, C-ai putea să mergi călcând Pe seminţele ce zboară Între ceruri şi pământ. În priviri cu-n fel de teamă, Fericită totuşi eşti - Iarba ştie cum te cheamă, Steaua ştie ce gândeşti. Semnătura poetului este clar vizibilă pe ultimul rînd al paginii din dreapta.

Certificatul monedei

Certificatul monedei poartă un text de doar 10 rînduri, dar plin de semnificaţii:
<<Grigore Vieru (1935-2009) - poetul naţional al tuturor românilor, simbol al rezistenţei şi continuităţii prin cultură a spiritului românesc în spaţiul unitar al poporului nostru de pe cele două maluri ale Prutului. Ne-a lăsat o operă monumentală, de o muzicalitate şi frumuseţe rară, în care oricine îşi poate regăsi sensibilitatea pentru valorile sacre - mama, dorul, baştina, dragostea şi izvorul.
... „Fac parte din elită, prin faptul că vorbesc, gândesc şi simt româneşte”, „Vorbesc simplu pentru că nu am ce ascunde”.
Anul 2015 a fost declarat Anul - Grigore Vieru.>>

Imaginile casei memoriale de la Pererîta sînt prezente pe site prin deosebita amabilitate a domnului Alexandru Cebotari.

Priveliştea din imaginea anterioară a fost cu siguranţă privită şi de Grigore Vieru. Într-un interviu acordat (conform surselor de pe Internet) în februarie 2008 Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES poetul declara: „Mă bucur că s-a redeschis biserica din satul meu de pe malul Prutului. Prin anii '50-'80 glasul clopotului ei fusese înăbuşit. Sătenii noştri sfinţeau pasca în zvonul clopotului bisericii de pe malul drept al Prutului - din Miorcanii lui Ion Pillat, zvon care zbura peste sîrma ghimpată. [...] Teoretic şi „constituţional” (?!) suntem închişi în ţarcul „limbii moldoveneşti”. Practic, însă ne mişcăm în interiorul limbii lui Eminescu, în spaţiul limbii române, pe care, prin voia lui Dumnezeu, suntem datori s-o apărăm. La ora actuală, principalul obiectiv moral şi politic este apărarea Bisericii naţionale, a limbii române şi a istoriei românilor. Nu putem zbura peste Prut fără aceste aripi esenţiale”.