37 mm diametru, 23.5 g, tombac cuprat, margine cu zimţi Avers: ROMANIA, valoarea nominală 10 LEI, anul 2009, stema României, bustul voievodului Vlad Ţepeş, pe umărul stîng inscripţia VLAD TEPES, în stînga o imagine de la palatul domnesc numit azi Curtea Veche din Bucureşti	Revers: imagine de la palatul domnesc Curtea Veche din Bucureşti, deasupra o reprezentare a documentului de la Vlad Ţepeş în care apare prima menţionare cunoscută a Bucureştiului, inscripţiile 1459 BUCURESTI, PALATUL VOIEVODAL „CURTEA VECHE”, 550 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA Data emisiunii: 16 septembrie 2009 Tiraj: 1000 de piese
37 mm diametru, 31.103 g, argint 99.9%, margine cu zimţi Avers: ROMANIA, valoarea nominală 10 LEI, anul 2009, stema României, bustul voievodului Vlad Ţepeş, pe umărul stîng inscripţia VLAD TEPES, în stînga o imagine de la palatul domnesc numit azi Curtea Veche din Bucureşti	Revers: imagine de la palatul domnesc Curtea Veche din Bucureşti, deasupra o reprezentare a documentului de la Vlad Ţepeş în care apare prima menţionare cunoscută a Bucureştiului, inscripţiile 1459 BUCURESTI, PALATUL VOIEVODAL „CURTEA VECHE”, 550 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA Data emisiunii: 16 septembrie 2009 Tiraj: 500 de piese

Despre Vlad Ţepeş

Vlad a fost fiul lui Vlad Dracul, care a domnit în Ţara Românească între 1436 şi 1447 (cu întreruperi), şi nepot al lui Mircea cel Bătrîn.

Prima domnie a lui Vlad Ţepeş a avut loc în 1448, cînd voievodul ocupă - cu sprijin turcesc - pentru o scurtă perioadă tronul Ţării Româneşti. Vladislav al II-lea, domnul Ţării Româneşti, era plecat în sudul Dunării pentru a lua parte la campania antiotomană din 1448, alături de Iancu de Hunedoara. Expediţia din sudul Dunării s-a încheiat cu înfrîngerea armatelor creştine la Kosovopolje (Cîmpia Mierlei). Vladislav, întors din campanie, şi-a recuperat tronul după doar vreo lună.

A doua şi principala domnie a lui Ţepeş a început în 1456, după ce l-a învins, cu sprijin unguresc, pe Vladislav al II-lea. Această domnie s-a încheiat în 1462, în urma invaziei otomane conduse personal de sultanul Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Mica oaste munteană a făcut pustiu în faţa năvălitorilor şi a încercat încetinirea turcilor, inclusiv printr-un foarte îndrăzneţ atac de noapte. Vlad a fost părăsit de o parte din boieri iar domnia a fost luată de Radu cel Frumos. Retras în Transilvania în aşteptarea unui ajutor de la Matei Corvin, Ţepeş a fost acuzat de regele maghiar de trădare (pe baza unor scrisori plăsmuite) iar expediţia de restabilire pe tron nu a mai avut loc.

În încercarea sa de a atrage Ţara Românească în frontul antiotoman, Ştefan cel Mare a încercat de mai multe ori înlocuirea voievodului muntean cu o persoană ostilă turcilor. Astfel, în noiembrie 1476 Vlad Ţepeş revine pe tronul Valahiei, cu sprijin moldovenesc şi unguresc. Această ultimă domnie a durat doar o lună, Vlad fiind ucis de Laiotă Basarab, care căpătase ajutor de la turci.

Capul tăiat al viteazului voievod a fost trimis la Stambul, iar corpul - potrivit tradiţiei - a fost îngropat la mănăstirea Snagov.

Chipul lui Ţepeş de pe monedă a avut ca model un portret al voievodului- tablou aflat la castelul Ambras din Tirol (lîngă Innsbruck, în Austria). Tabloul de la Ambras, pictat în ulei, este de fapt o copie a unui tablou care a fost pictat în timpul vieţii voievodului.

Atestarea Bucureştiului Oraşul Bucureşti este foarte vechi, dar prima atestare documentară care s-a păstrat pînă azi este un hrisov dat de Vlad Ţepeş, în cetatea Bucureşti, boierilor Andrei, Iova şi Drag. În timpul domniei lui Ţepeş au fost făcute lucrări la "cetatea" Bucureşti - istoricul Giurescu presupune că a fost refăcută cetatea, între zidurile căreia se aflau casele domneşti. Un document de la Radu cel Frumos din 1465 numeşte Bucureştiul cetate de scaun, deci una din capitalele Ţării Româneşti.

Aceste imagini, asemeni tuturor celorlalte poze de pe site-ul Romanian coins / Monede româneşti, nu pot fi folosite sub nici un motiv pentru a ilustra licitaţii sau vînzări şi nici nu pot fi afişate pe altă pagină de internet fără acordul proprietarului.