37 mm diametru, 23.5 g, tombac cuprat, margine cu zimţi Avers: ROMÂNIA, valoarea nominală 1 LEU, anul 2019, stema României, clădirea Sfatului Țării din Chișinău	Revers: bustul politicianului, inscripția ALEXANDRU MARGHILOMAN și anii între care acesta a trăit, 1854 și 1925 Data emisiunii: 1 iulie 2019 Tiraj: 300 de monede (doar în seturi)
37 mm diametru, 31.103 g, argint 99.9%, margine cu zimţi Avers: ROMÂNIA, valoarea nominală 10 LEI, anul 2019, stema României, clădirea Sfatului Țării din Chișinău	Revers: bustul politicianului, inscripția ALEXANDRU MARGHILOMAN și anii între care acesta a trăit, 1854 și 1925 Data emisiunii: 1 iulie 2019 Tiraj: 300 de monede (doar în seturi)
21 mm diametru, 6.452 g, aur 90%, margine cu zimţi Avers: ROMÂNIA, valoarea nominală 100 LEI, anul 2019, stema României, clădirea Sfatului Țării din Chișinău	Revers: bustul politicianului, inscripția ALEXANDRU MARGHILOMAN și anii între care acesta a trăit, 1854 și 1925 Data emisiunii: 1 iulie 2019 Tiraj: 300 de monede (doar în seturi)

Alexandru Marghiloman (născut la Buzău, 1854-1924) a fost un om politic conservator.

În condiții dezastruoase pentru statul român aflat în război, confruntat cu prăbușirea frontului ca urmare a bolșevizării Rusiei, a acceptat rolul de prim ministru (5 martie 1918 – 23 octombrie 1918) cu scopul de a semna dureroasa pace de la București cu Austro-Ungaria și Germania. Cunoscut filogerman, l-a succedat pe generalul Alexandru Averescu (viitor mareșal), fiind el însuși succedat de generalul Constantin Coandă (tatăl lui Henri Coandă).

Numele lui Alexandru Marghiloman este legat și de Unirea Basarabiei cu România, la 27 Martie 1918, eveniment epocal care a avut loc la Chișinău prin votul Sfatului Țării, organ legiuitor și executiv al Republicii Democratice Moldovenești întemeiate în spațiul defunctei gubernii ruse a Basarabiei. Unirea Basarabiei a survenit la puțin timp de la semnarea tratatului preliminar al Păcii de la la Buftea-București, la 20 februarie / 5 martie 1918.

Prim-ministrul României a fost invitat la ședinta festivă a Sfatului Țării din 27 Martie 1918, ședință unde a luat cuvîntul [1]: "... În vremurile de răstriște ale Republicii Moldovenești, cînd tînărul guvern s-a adresat României după ajutor, ea, mamă iubitoare care a auzit vocea cunoscută a copilului său, n-a întîrziat să vină în ajutorul ei. Toate clasele sociale, toate partidele ca unul s-au grăbit să vină acolo, unde-i chema datoria și vocea sîngelui. Și iată că astăzi noi culegem roadele muncii Domniilor Voastre, fii adevărați ai poporului, și patrioților, care au muncit pentru folosul și mărirea poporului nostru și a întregii Românii".

Se poate interpreta că alegoria României și Basarabiei ca mamă și fiică, prezentă în discursul lui Alexandru Marghiloman din ziua Unirii, se regăsește în concepția monedelor emise de Banca Națională a Moldovei pentru aniversarea acestui eveniment.

Imnul de stat al Republicii Democratice Moldovenești era atunci "Deșteaptă-te, române", poezie patriotică ce avea să devină din 1991 pînă în prezent imn de stat al României și în paralel, între 1991 și 1994, imn de stat al Republicii Moldova.

Vila Albatros de la Buzău, domeniu al familiei Marghiloman, a rămas în zona de ocupație germană pînă la încheierea războiului. Cărțile poștale germane de campanie, distribuite combatanților și trimise de pe front, au inclus și acest obiectiv ca fiind ilustrativ pentru teritoriul ocupat. Cartea poștală din imagine menționează cu mîndrie: Eigentum des Herrn Marghiloman (Proprietate a domnului Marghiloman), și indicînd implicit notorietatea omului de stat român. În prezent Vila Albatros este inima Centrului Cultural "Alexandru Marghiloman" din municipiul Buzău, inaugurat la 1 octombrie 2015.

Pe 27.03.2017 președintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care ziua de 27 Martie este declarată sărbatoare națională în România. Pe pagina evenimentului se arată că [2]:

"Sfatul Țării de la Chișinău a hotărât, pe 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România. Acest act istoric a deschis procesul Marii Uniri, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureș și Crișana au decis, la rândul lor, Unirea cu țara, evenimentul de constituire a statului român modern al cărui centenar îl vom sărbători anul viitor".

Imaginea clădirii Sfatului Țării, unde la 27 Martie 1918 a fost votată Unirea Basarabiei cu Țara Mamă, apare pe 7 monede românești:
- 100 de ani de la înființarea Sfatului Țării - 100 lei argint 2017 (2018), Republica Moldova;
- 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România - 50 de bani și set 1 leu, 10 lei și 100 lei 2018;
– Alexandru Marghiloman - Desăvârșirea Marii Uniri, set 1 leu, 10 și 100 lei 2019.

Bibliografie

1. Țurcanu I., Papuc M., Basarabia în actul Marii Uniri de la 1918, Editura Știința, Chișinău, 2017.

2. ***, Declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare națională. Președintele României,