~40 mm diametru, ~28.5 g, argint Avers Într-un cerc liniar bustul lui Despot, încoronat şi purtînd o armură ornamentată. În mîna stîngă Despot ţine un glob cruciger, iar în dreapta - înmănuşată - o sabie. În cîmp, de-o parte şi de alta a bustului, anul 1562, cifra 2 fiind scrisă ca Z. Legendă latină: + HERACLIDIS DESPOTE PATRIS PATRIE, cuvintele fiind despărţite de roze cu cîte şase petale.	Revers în cerc perlat interior stema lui Despot, cu 16 cîmpuri, timbrată de bourul Moldovei. Deasupra scutului acvilă bicefală încoronată. Legendă latină: VINDEX ET DEFENSOR LIBERTATIS PATRIE (cuvintele sînt despărţite de roze cu cîte şase petale, iar literele N sînt scrise în oglindă)

Nu este moneda originală ci o reproducere, probabil executată prin turnare.

Despre monedele bătute în timpul domniei lui Despot vodă

Domnia lui Despot a fost una din cele mai spectaculoase perioade ale numismaticii medievale moldoveneşti. S-au bătut ducaţi de aur, taleri, orţi şi dinari de argint, precum şi mangîri (oboli) de aramă. Deşi monetăria de la Suceava a lucrat din plin în anii 1562 şi 1563, toate aceste monede sînt astăzi mari rarităţi numismatice. Pentru organizarea monetăriei Despot a adus din Transilvania un meşter pe nume Wolfgang.

Tirajul talerilor lui Despot este estimat (C. Zwecker, E. Oberländer-Târnoveanu, Un nou taler moldovenesc emis în anul 1562 de către Despot vodă, Cercetări numismatice VIII, 2002) pe baza numărului de perechi de ştanţe cunoscute în prezent: 3 pentru 1562 şi 4 pentru 1563. Cu ajutorul presei cu valţuri se puteau bate în jur de 50000 de monede cu o pereche de ştanţe. Numeroşi taleri au părăsit Moldova o dată cu mercenarii lui Despot, fiind menţionaţi în anul 1572 în Germania, ca monede destul de des întîlnite. Se pare că o altă parte din monede au fost folosite pentru plata tributului către Turcia, iar o altă parte au fost topite de succesorii lui Despot.

Despre legendele înscrise pe talerul lui Despot Heraclid. Despre stema lui Despot

Pe aversul şi pe reversul monedei se găseşte inscripţia HERACLIDIS DESPOTE PATRIS PATRIE VINDEX ET DEFENSOR LIBERTATIS PATRIE, însemnînd "[monedă] a lui Heraclid Despotul, părintele patriei, răzbunătorul şi apărătorul libertăţii patriei". Despot s-a denumit "răzbunătorul şi apărătorul libertăţii" deoarece considera că el a eliberat Moldova de sub tirania lui Alexandru Lăpuşneanu.

Cele 16 cîmpuri de pe scutul de pe revers conţin referinţe la ascendenţa lui Despot. Întîlnim următoarele reprezentări: turn de piatră, un laur în jurul căruia se încolăceşte un şarpe, scut scartelat (în cartiere: cruce, trei grinzi orizontale, floare de crin dublă, trei globule - poate monede?), acvilă bicefală, leu mergînd spre dreapta heraldică, peşte cu un inel în gură, îndreptat spre stînga heraldică, un copac, coroană cu două stele deasupra, o cruce. Din aceste nouă simboluri, crucea şi copacul apar o singură dată. Celelalte şapte semne apar de cîte două ori.

Despre Despot Heraclid Adevărat aventurier, Iacob Heraclid Despot era născut în insula grecească Samos. Era cult, carismatic, bun orator, poliglot - cunoştea greaca, latina, franceza, italiana, germana. Pretindea că este urmaşul împăratului bizantin Heraclie, neamul său fiind coborîtor chiar din eroul grec Heracle (Hercule). În aventuroasa sa viaţă colindase o bună parte din Europa (Franţa, Germania, Suedia, Polonia, dar şi alte ţări) şi îşi făcuse o mulţime de relaţii personale. Poseda o diplomă prin care împăratul Carol Quintul îi recunoştea titlu de despot şi îl numea comite palatin. Despot a dobîndit domnia Moldovei în noiembrie 1561, cu ajutorul nobilului polon protestant Albert Laski. Trupele strînse în Polonia au năvălit prin surprindere în Moldova, reuşind să-l învingă pe Alexandru Lăpuşneanu în lupta de la Verbia. "Această luptă [...] a fost reprezentată într-o pictură destul de arătoasă, din porunca lui Despot, în palatul cetăţii din Iaşi însă apoi, în timpul asediului Sucevei, a fost rasă cu totul şi distrusă precum toate celelalte monumente ale sale.", ne informează Johannes Sommer, fost profesor la Schola latina de la Cotnari, în monografia sa "Viaţa lui Iacob Despot, domnitorul moldovenilor".

Despot era luteran şi, în timpul domniei sale, i-a protejat pe protestanţii stabiliţi în Moldova. La Cotnari a înfiinţat o Şcoală latină (Academia de la Cotnari) ale cărei ruine se văd şi astăzi. Planurile sale erau utopice: pornind din Moldova, ar fi vrut să cucerească Ţara Românească şi Transilvania, apoi să-i alunge pe turci din Europa, iar el să devină împărat la Constantinopol.

Despot Heraclid a pierdut domnia - şi odată cu ea şi viaţa - în noiembrie 1563. Boierimea se răscoală sub conducerea hatmanului Ştefan Tomşa. Asediat în cetatea Sucevei, Despot este abandonat de mercenarii săi. "... îmbrăcatu domnéşte au ieşit afară din cetate, mai sus de Suceava, la Aréni, unde era ţara adunată şi să închină Tomşii." - ne informează cronicarul Grigore Ureche. Această atitudine teatrală nu l-a impresionat pe Ştefan Tomşa, care l-a lovit cu buzduganul, după ce l-a mustrat pentru fărădelegile săvîrşite.

"Capul lui [Despot] [...] a fost jupuit şi umplut cu paie şi, apoi, acel sangeac care venise cu 500 de turci, l-a dus la împăratul turcilor, într-o trăsură unde noi l-am văzut" - scrie Johannes Sommer în "Viaţa lui Iacob Despot, domnitorul moldovenilor", tipărită în 1587 la Wittemberg.

Grigore Ureche despre domnia lui Despot Heraclid

Că Dispot vodă daca s-au bătut cu Alixandru vodă [Lăpuşneanu] la Verbie şi l-au răzbit pe Alixandru vodă, nu s-au pornitu după dînsul, ci s-au întorsu spre Suceava şi au apucat scaunul şi cetatea Sucévii cu toată avérea lui Alixandru vodă. Décii pre slujitori îi umplu cu bani, pe boieri cu cuvinte dulci îi îmblînziia şi să făgăduia să le facă bine mai mult decît vor pofti ei. [...] Mai apoi puse pre ţară greotăţi mari, biséricile dezbrăca, arginturile le lua, de făcea bani şi altile cîte nu au zis ţara că va vedea.