35 mm diametru, 31.103 g, aur 99,9%, margine netedă Avers: pe circumferinţă valoarea nominală 5000 LEI şi ROMANIA, despărţite de cîte trei cruci, două cu braţe lobate şi una cu braţe treflate; într-un cerc liniar interior stema României, anul 2000, un opaiţ în formă de peşte şi placa votivă şi discul de la Biertan, plasate într-un chenar avînd forma plăcii.	Revers: inscripţia circulară + 2000 DE ANI DE CRESTINISM + COMEMORAREA MILENIULUI, în cerc Isus Cristos Data emisiunii: 27 decembrie 2000 Tiraj maxim: 1.000 de piese

Despre placa de la Biertan

Placa votivă (donarium) descoperită la Biertan lîngă Sibiu este de bronz, fiind compusă dintr-o tabella ansata (tablă cu mînere) purtînd inscripţia EGO ZENOVIUS VOTUM POSUI şi dintr-un disc cu monograma lui Cristos. Inscripţia este în limba latină şi se traduce prin Eu, Zenovius, mi-am ţinut promisiunea (sau mi-am îndeplinit făgăduinţa) sau Eu Zenovie am pus (această) ofrandă sau danie - votum însemnînd în latineşte „promisiune făcută unui zeu în schimbul îndeplinirii unei dorinţe”. Pe vremea romanilor pe teritoriul comunei Biertan (în provincia Dacia Superior) se găsea o aşezare rurală romană, al cărei nume nu s-a păstrat. Placa a fost descoperită în sec. al XVIII-lea, fiind redescoperită - în colecţiile Muzeului Bruckenthal - în 1941 de profesorul K. Horedt. Datată după literele ajurate (ajur = ornament format din găuri practicate într-o placă de metal sau în pereţii unui vas de lut, găuri prin care trece lumina) şi după forma literelor în sec. al IV-lea, placa dovedeşte continuitatea locuirii strămoşilor românilor în Transilvania de azi şi după retragerea legiunilor romane sub împăratul Aurelian. Placa de la Biertan are 32.5 cm lungime, 12.6 cm lăţime, discul avînd 19.5 cm în diametru. Este unul din cele mai vechi obiecte creştine descoperite în ţara noastră. Discul poartă monograma lui Isus Cristos, HR (XP cu litere greceşti mari, P fiind scris peste X), celebrul semn format din literele suprapuse hi + ro.

Despre imaginile simbolice folosite în arta paleocreştină

În vremea persecuţiilor, creştinii au dezvoltat o artă simbolică, folosind imagini ce erau interpretate în sens creştin. Cele mai răspîndite simboluri creştine sînt peştele, porumbelul, ancora şi Bunul păstor în mijlocul oilor.

Figura lui Isus ca împărat ceresc

Chipul lui Isus este inspirat după un mozaic de la Constantinopol, datînd din sec. IV. Pictura bizantină plasa imaginea lui Isus într-un medalion, în punctul cel mai înalt al bisericii, în jurul medalionului fiind plasaţi arhangheli. Imaginea este cea a unui împărat ceresc atotstăpînitor - Pantocrator.

Despre cronologia de la naşterea lui Isus Cristos

Actualul sistem de numărare a anilor de la naşterea lui Isus Cristos a fost introdus de Dionysius Exiguus (Dionisie cel Mic, călugăr din Scytia Minor, a trăit între anii ~470 şi ~545). El a introdus era noastră, zisă şi dionisiană, înlocuind era lui Diocleţian, care începuse în anul 284. Motivul înlocuirii a fost simplu: împăratul Diocleţian îi persecutase pe creştini şi ca urmare nu merita onoarea de a se număra anii de la urcarea sa pe tronul Imperiului Roman. Cu mici corecturi, cronologia lui Dionysius Exiguus este folosită şi azi în aproape întreaga lume.

Imaginile monedei omagiale de aur de deasupra sînt prezente pe site prin amabilitatea domnului Radu Lissner.