Cea mai bună sursă de informare, atît pentru numismați
          cît și pentru amatorii de monede românești!
Înapoi
5000 lei 2000 - 2000 de ani de creștinism
Înainte
5000 lei 2000 - 2000 de ani de creștinism 5000 lei 2000 - 2000 de ani de creștinism
35 mm diametru, 31.103 g, aur 99,9%, margine netedă
Avers: pe circumferință valoarea nominală 5000 LEI și ROMANIA, despărțite de cîte trei cruci, două cu brațe lobate și una cu brațe treflate; într-un cerc liniar interior stema României, anul 2000, un opaiț în formă de pește și placa votivă și discul de la Biertan, plasate într-un chenar avînd forma plăcii.
Revers: inscripția circulară + 2000 DE ANI DE CRESTINISM + COMEMORAREA MILENIULUI, în cerc Isus Cristos

Data emisiunii: 27 decembrie 2000

Tiraj maxim: 1.000 de piese


Despre placa de la Biertan

Placa votivă (donarium) descoperită la Biertan lîngă Sibiu este de bronz, fiind compusă dintr-o tabella ansata (tablă cu mînere) purtînd inscripția EGO ZENOVIUS VOTUM POSUI și dintr-un disc cu monograma lui Cristos. Inscripția este în limba latină și se traduce prin Eu, Zenovius, mi-am ținut promisiunea (sau mi-am îndeplinit făgăduința) sau Eu Zenovie am pus (această) ofrandă sau danie - votum însemnînd în latinește „promisiune făcută unui zeu în schimbul îndeplinirii unei dorințe”.

Pe vremea romanilor pe teritoriul comunei Biertan (în provincia Dacia Superior) se găsea o așezare rurală romană, al cărei nume nu s-a păstrat. Placa a fost descoperită în sec. al XVIII-lea, fiind redescoperită - în colecțiile Muzeului Bruckenthal - în 1941 de profesorul K. Horedt. Datată după literele ajurate (ajur = ornament format din găuri practicate într-o placă de metal sau în pereții unui vas de lut, găuri prin care trece lumina) și după forma literelor în sec. al IV-lea, placa dovedește continuitatea locuirii strămoșilor românilor în Transilvania de azi și după retragerea legiunilor romane sub împăratul Aurelian. Placa de la Biertan are 32.5 cm lungime, 12.6 cm lățime, discul avînd 19.5 cm în diametru. Este unul din cele mai vechi obiecte creștine descoperite în țara noastră.

Discul poartă monograma lui Isus Cristos, HR (XP cu litere grecești mari, P fiind scris peste X), celebrul semn format din literele suprapuse hi + ro.

placa de la Biertan, expusă la Muzeul Militar din București (e o copie; din cîte știm, originalul se găsește la Muzeul Național de Istorie a României, de asemenea în București)

Despre imaginile simbolice folosite în arta paleocreștină

În vremea persecuțiilor, creștinii au dezvoltat o artă simbolică, folosind imagini ce erau interpretate în sens creștin. Cele mai răspîndite simboluri creștine sînt peștele, porumbelul, ancora și Bunul păstor în mijlocul oilor.

Figura lui Isus ca împărat ceresc

Chipul lui Isus este inspirat după un mozaic de la Constantinopol, datînd din sec. IV. Pictura bizantină plasa imaginea lui Isus într-un medalion, în punctul cel mai înalt al bisericii, în jurul medalionului fiind plasați arhangheli. Imaginea este cea a unui împărat ceresc atotstăpînitor - Pantocrator.

Despre cronologia de la nașterea lui Isus Cristos

Actualul sistem de numărare a anilor de la nașterea lui Isus Cristos a fost introdus de Dionysius Exiguus (Dionisie cel Mic, călugăr din Scytia Minor, a trăit între anii ~470 și ~545). El a introdus era noastră, zisă și dionisiană, înlocuind era lui Dioclețian, care începuse în anul 284. Motivul înlocuirii a fost simplu: împăratul Dioclețian îi persecutase pe creștini și ca urmare nu merita onoarea de a se număra anii de la urcarea sa pe tronul Imperiului Roman. Cu mici corecturi, cronologia lui Dionysius Exiguus este folosită și azi în aproape întreaga lume.


Imaginile monedei omagiale de aur de deasupra sînt prezente pe site prin amabilitatea domnului Radu Lissner.


Înapoi la pagina de selecție!