Înapoi
500 lei 2000 - 600 de ani de la urcarea pe tron a lui Alexandru cel Bun
Înainte
37 mm diametru, 27 g, argint 92,5%, margine netedă
Avers: valoarea nominală 500 LEI, stema României și sigiliul orașului Baia, în exergă ROMANIA și anul 2000
Revers: bustul domnitorului Alexandru cel Bun, biserica Mirăuți din Suceava (prima catedrală mitropolitană a Moldovei), inscripția 600 ANI DE LA URCAREA PE TRONUL MOLDOVEI A LUI ALEXANDRU CEL BUN

Data emisiunii: 2 octombrie 2000

Tiraj maxim: 1.000 de piese


Deși certificatul de autenticitate al monedei afirmă un tiraj maxim de 1000 de monede, comunicatul de presă al BNR din 26 septembrie 2000 referitor la lansarea monedei spune: „Tirajul emisiunii destinat vânzării în țară este de 1.000 exemplare, iar pentru vânzările în străinătate tirajul va putea fi majorat cu încă 1.000 exemplare.”.


Despre Alexandru cel Bun

Alexandru cel Bun a domnit în Moldova între 1400 și 1432. Această monedă omagială celebrează 600 de ani de la urcarea pe tron a voievodului. Bustul a fost redat după o frescă din secolul al XVI-lea de la Sucevița. Domnitorul este redat în semiprofil, cu barbă lungă și purtînd un costum bizantin. Mîna sa stîngă este îndreptată spre biserica Mirăuți, aflată în plan secund.

Despre biserica Mirăuți

Biserica Mirăuți din Suceava, cu hramul Sfîntului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, a fost construită (cel mai probabil) în vremea lui Petru I Mușat. A fost prima catedrală mitropolitană a Moldovei, unde la 24 iunie 1402 Alexandru cel Bun a așezat moaștele Sfîntului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă. Contrar convingerii populare, se pare că nu este vorba de Cetatea Albă de la gura Nistrului ci de o altă localitate cu același nume din Crimeea. Despre acest eveniment citim în Letopisețul lui Grigore Ureche: „Iar la leatul 6923 au trimis de au adus cu multă chieltuială și moaștile sfîntului mucenic Ioan Novii de la Cetatea Albă, de la păgîni și le-au așezat în tîrgu, în Suceava, la mitropolie, cu mare cinste și cu litie, pentru paza și ferința scaunului domniei sale ...” . Confirmarea lui Ureche este clară, este vorba de „Cetatea Albă, de la păgîni” - începînd cu Petru Mușat, Cetatea de la gura Nistrului nu mai era la păgîni! Dar este posibil și ca Ureche să se fi raportat în mod eronat la situația din momentul în care își scria letopisețul, perioadă în care Cetatea Albă fusese ocupată de otomani de peste un secol.

Reconstruită o dată de Ștefan cel Mare, a mai fost reconstruită în secolul al XVII-lea și apoi din nou în al XIX-lea, ultima consolidare fiind făcută în anii 1996-2000. Aspectul actual este mult diferit de cel inițial, inclusiv suprafața interioară a bisericii find mai mare decît cea a primei zidiri.

Despre reprezentarea eronată a bisericii Mirăuți pe monedă

E interesant de observat că imaginea bisericii de pe monedă nu respectă imaginea adevărată. În realitate turnul clopotniță se află pe partea sudică a pronaosului, nava fiind plasată spre dreapta intrării, așa cum se poate observa în fotografia luată la fața locului în august 2005. Dacă se oglindește imaginea scanată a reversului monedei, se obține poziționarea corectă a bisericii. În ceea ce privește crucile de pe turlă și de pe clopotniță, astăzi sînt plasate în plane perpendiculare pe axa mare a bisericii. Poate că înainte de restaurare crucile erau plasate în plane neparalele.

Este limpede că este vorba de o uriașă eroare de machetare, cea mai spectaculoasă cunoscută de noi printre monedele românești. Se prea poate ca dintr-o neatenție să se fi folosit ca model pentru una din probe (s-au făcut mai multe - una din ele este prezentată în josul acestei pagini) o imagine în oglindă a bisericii Mirăuți. O scăpare condamnabilă a făcut ca varianta greșită să fie aleasă pentru batere. Moneda a fost creată de Ștefan Ursachi și gravată de Vasile Gabor.

Despre sigiliul orașului Baia

Pe avers apare sigiliul mare al orașului Baia, cu cerbul cu capul separat, înscris într-un cadru trilobat gotic. Sigiliul, avînd diametrul de 5.3 centimetri, poartă inscripția latină sigillum capitalis civitatis moldavie terre moldaviensis, scrisă cu litere mici. Acest foarte frumos sigiliu s-a păstrat pe un zapis din 20 iulie 1590 dat de Andreica șoltuzul și de pîrgarii din Baia, pentru vînzarea unei părți din satul Ionești. Cerbul cu un crucifix (o cruce cu Isus Cristos răstignit) între coarne este simbolul sfîntului Hubert, patronul vînătorilor (al celor care strunesc cîinii de vînătoare, cățelari, ogărari). Astăzi patronul creștin al vînătorilor mai este prezent, fără însă ca publicul larg să înțeleagă corelația, pe eticheta de la Jägermeister, prin același simbol prezent pe frumosul sigiliu al tîrgului Baia.

Despre orașul Baia

Orașul Baia, pe latinește Civitas Moldaviensis, cunoscut în documente și sub numele de Moldova, se afla pe rîul Moldova, la aproximativ 30 de kilometri sud de Suceava. Numele localității arată că aici s-a practicat mineritul. Baia a fost mai întîi (secolul al XIII-lea) o așezare rurală, fiind în secolul al XIV-lea prima capitală a Moldovei. Orașul a fost locuit de sași veniți din cetățile Bistrița și Rodna din Transilvania, de unguri, iazigi (filistei) și bineînțeles de moldoveni. În 1413 Alexandru cel Bun a încuviințat înființarea episcopiei catolice de la Baia, clădind pentru noul episcop, polonezul Ioan de Ryza, o mare și frumoasă biserică de piatră. La 15 decembrie 1467 Ștefan cel Mare a învins la Baia oștile lui Matei Corvin. Bătălia a durat toată noaptea, orașul fiind aprins de moldoveni la începutul luptei.

Pe la începutul secolului al XVII-lea în Baia erau vreo 30-40 de case de catolici, avînd două biserici, și vreo 200 de case de ortodocși, care aveau patru biserici. Se pare că expedițiile poloneze și tătărăști care au răvășit Moldova prin vremea lui Constantin Cantemir au fost fatale orașului Baia, care devine un biet sat. Azi Baia este doar o comună în județul Suceava.


Marele voievod este reprezentat și pe o monedă de argint emisă de Republica Moldova: 100 lei 2000, dedicată tot aniversării a 600 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Alexandru cel Bun.


Prezentăm mai jos imaginea unei probe a monedei aniversare cu Alexandru cel Bun. Imagini ale monedei omagiale de argint de deasupra precum și imaginile probelor monetare sînt prezente pe site-ul Romanian coins prin amabilitatea unor donatori ce au dorit să rămînă anonimi.

37 mm diametru, ? g, margine netedă
Avers: stema României, valoarea nominală 500 LEI, ROMANIA, anul 2000, o scenă de viață de la o curte medievală
Revers: bustul domnitorului Alexandru cel Bun, anii 1400 și 2000, o biserică, un arcaș, trei monede moldovenești, inscripția 600 ANI DE LA URCAREA PE TRONUL MOLDOVEI A LUI ALEXANDRU CEL BUN

Înapoi la pagina de selecție!