Cea mai bună sursă de informare, atît pentru numismați cît și pentru amatorii de monezi românești!
Înapoi
5000 lei 2000 - 400 de ani de la Unirea Țărilor Române sub Mihai Viteazul
Înainte
5000 lei 2000 - 400 de ani de la unirea din 1600 sub Mihai Viteazul 5000 lei 2000 - 400 de ani de la unirea din 1600 sub Mihai Viteazul
35 mm diametru, 31.103 g, aur 99,9%, margine netedă
Avers: valoarea nominală 5000 LEI intre două flori, ROMANIA, anul 2000, stema României și sigiliul lui Mihai Viteazul ca domnitor al celor trei țări românești.
Revers: bustul voievodului, în dreapta anii 1600 și 2000 scriși sub formă de fracție, în spate biserica Mihai Vodă din București, inscripția circulară 400 ANI DE LA UNIREA TARII ROMANESTI, TRANSILVANIEI SI MOLDOVEI SUB MIHAI VITEAZUL

Data emisiunii: 1 august 2000

Tiraj maxim: 1.500 de piese


Despre sigiliul lui Mihai Viteazul reprezentat pe aversul monedei

Sigiliul voievodului este cea mai interesantă reprezentare de pe monedă. Sigiliul cuprinde stemele celor trei principate românești: în centru, un scut hașurat orizontal (albastru?) cu stema Moldovei, deasupra acvila valahă cu crucea în cioc, dedesubt stema Transilvaniei - doi lei rampanți afrontați ținînd o spadă, pășind pe șapte munți. Scutul cu stema Moldovei este susținut de două personaje încoronate (tenanți, interpretați ca fiind Sfinții Constantin și Elena).

Pe sigiliu mai sînt două inscripții. Prima, circulară, pare a fi IO MIHAILI UGROVLAHISCOI VOEVOD ARDILSCOI MOLD(avskoi) ZEMLI. A doua, plasată pe un arc de cerc ce separă stema Țării Românești de restul compoziției heraldice, +IML BJE MLRDIE, poate fi tradusă prin DIN ÎNSĂȘI MILA LUI DUMNEZEU. BJE e scrierea prescurtată pentru DUMNEZEU (boje) iar MLRDIE vine de la milosîrdie.

Sigiliul a fost aplicat pe un document emis la Iași în vara anului 1600.

Despre biserica de pe monedă

Biserica Mihai Vodă a fost înălțată de marele voievod muntean pe locul unei biserici mai vechi, căpătînd hramul Sfîntului Nicolae. Înzestrat cu 14 sate, lăcașul de cult a fost închinat mănăstirii Simopetra de la Muntele Athos. În cronica lui Radu Popescu se arată că, fiind Mihai ban la Craiova,

„i s-au scornit nume că iaste fecior dă domnu. [Care auzind domnul] dentru acea vréme, au trimis cu urgie și l-au adus la București, și, trecînd pă lîngă Bisérica Albă pe vremea liturghiei [s-au rugat armașilor să-l lase să asculte sfînta liturghie], și, lăsîndu-l, au intrat în biserică, și, rugîndu-se, s-au făgăduit lui sfetii Nicolae, fiind hramul, că, de-l va mîntui, să-i facă mănăstire în numele lui, păcum au și făcut. Că, ducîndu-l la domnu (în 1593, domnitor fiind Alexandru cel Rău), și tăgăduind de năpaste, au jurat cu 12 boiari că nu iaste fecior dă domnu, și au scăpat. ”.

Despre Mihai Viteazul

În toamna lui 1593 Mihai ia domnia Țării Românești. Pe 13 noiembrie 1594 țara se ridică la luptă împotriva otomanilor. Anul următor turcii ripostează și pe 13/23 august 1595 are loc bătălia de la Călugăreni. Puținătatea și oboseala trupelor l-au împiedicat pe Mihai să-și urmărească inamicul și să-l azvîrle în Dunăre, astfel că victoria nu a putut fi valorificată.

În 1599 Mihai își înlătură dușmanul din Transilvania, Andrei Báthory, care vroia să-l scoată pe voievodul muntean din domnie. Pe 18/28 octombrie are loc bătălia de la Șelimbăr, lîngă Sibiu, iar pe 21 octombrie / 1 noiembrie Mihai intră triumfător în Alba Iulia. Înalta Poartă recunoaște unirea, trimițîndu-i lui Mihai steag de domnie pentru Transilvania și fiului său Pătrașcu pentru Țara Românească.

În mai 1600 Mihai Viteazul intră în Moldova, cetățile Sucevei și Neamțului deschizîndu-i porțile. Ieremia Movilă fuge din țară, păstrînd însă cetatea Hotinului pe Nistru.

În lunile iunie, iulie și august ale anului 1600 Mihai Viteazul a stăpînit toate cele trei țări române, realizînd prima Mare Unire a românilor.

Puterea lui Mihai s-a năruit în fața intervenției străine: în septembrie în țară au intrat oști polone conduse de marele cancelar Jan Zamoyski și oști ale împăratului Rudolf, conduse de generalul George Basta, care ocupă Transilvania în urma luptei de la Mirăslău. Chiar și turcii intră în Oltenia, dar sînt bătuți de Preda Buzescu. Înconjurat de dușmani din toate părțile, Mihai renunță și ajunge pe 12 ianuarie 1601 la Viena apoi, pe 23 februarie, la Praga, unde este primit în audiență de împăratul Rudolf.

În primăvara lui 1601 Mihai a intrat în Transilvania cu sprijin imperial, cîștigînd biruința de la Guruslău. Pe 9/19 august, Mihai este asasinat, la Cîmpia Turzii, din ordinul lui Basta. Capul său a fost adus de comisul Radu Florescu în Țara Românească și dus la Mănăstirea Dealu.


Piesa a fost gravată de Vasile Gabor.

Imaginile monedei omagiale de aur de deasupra sînt prezente pe site-ul Romanian coins prin amabilitatea unui donator ce a dorit să rămînă anonim.


Mai jos prezentăm, grație deosebitei amabilități a domnului Florin L., imaginile unor probe ale acestei monede, de aluminiu (stînga) și de tombac (aliaj de cupru și zinc - în dreapta).

5000 lei 2000 - probă din aluminiu 5000 lei 2000 - probă din tombac

O variantă neaprobată pentru moneda aniversînd 400 de ani de la Unirea din 1600 are valoarea nominală de 2000 de lei și un cu totul alt desen.


Înapoi la pagina de selecție!