Înapoi
1 leu, 5, 100 lei 2007 - 550 de ani de la urcarea lui Ștefan cel Mare pe tronul Moldovei
Înainte
37 mm diametru, 23.5 g, tombac cuprat, margine cu zimți
Avers: valoarea nominala 1 LEU, stema României, anul 2007, ROMANIA, intrarea în cetatea de la Suceava, inscripția CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI
Revers: Ștefan cel Mare, în picioare în fața tronului domnesc, anii 1457 și 1504, inscripțiile ȘTEFAN CEL MARE și 550 ANI DE LA URCAREA PE TRON

Data emisiunii: 2 iulie 2007

Tiraj: 250 de piese

30 mm diametru, 15.55 g, 99.9% argint, margine cu zimți
Avers: valoarea nominala 5 LEI

Data emisiunii: 2 iulie 2007

Tiraj: 250 de piese

21 mm diametru, 6.452 g, 90% aur, margine cu zimți
Avers: valoarea nominala 100 LEI

Data emisiunii: 2 iulie 2007

Tiraj: 250 de piese


Moneda aniversează împlinirea a 550 de ani de la urcarea lui Ștefan cel Mare pe tronul Moldovei. Imaginea de pe revers se inspiră din tabloul pictat, se pare, în anul 1904 de Costin Petrescu. Imaginile acestui set de monede omagiale sînt prezente pe site prin amabilitatea unui donator ce a dorit să rămînă anonim.

Marele voievod moldovean mai este reprezentat și pe alte monede românești: 500 lei 1941 - Eliberarea Moldovei înrobite, 20 lei 1991, 5000 lei 2004 - 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare și 10 lei de argint din 2008 - mănăstirea Voroneț.

Ștefan mai apare și pe monede emise de Republica Moldova: 100 lei argint 2000 - 525 de ani de la bătălia de la Vaslui și 100 lei aur 2004 - 500 de ani de la trecerea în eternitate.

Un gros de argint bătut în timpul domniei lui Ștefan poate fi văzut apăsînd aici.


Cronicarul Grigore Ureche despre urcarea lui Ștefan pe tronul Moldovei

... Ștefan vodă strîns-au boierii țării și mari și mici și altă curte măruntă dimpreună cu mitropolitul Theoctistu și cu mulți călugări, la locul ce se chiamă Direptatea și i-au întrebatu pe toți: ieste-le cu voie tuturor să le fie domnu? Ei toții au strigat într-un glas: „În mulți ani de la Dumnezeu să domnești”. Și décii cu toții l-au rădicatu domnu și l-au pomăzuitu spre domnie mitropolitul Theoctistu. Și de acolea luo Ștefan vodă steagul țărîi Moldovei și să duse la scaunul Sucévii.

Despre Cetatea Sucevei

Cetatea de la Suceava a fost construită - cel mai probabil - de voievodul Petru I Mușat, în perioada 1380 - 1390. Este menționată pentru prima dată în scrisoarea din 11 februarie 1388, prin care domnul Moldovei îl anunța pe regele Vladislav al II-lea Jagello al Poloniei de trimiterea banilor ceruți cu împrumut (celebrul împrumut de 3000 de ruble frîncești de argint, pentru care suveranul Poloniei a zălogit ținutul Pocuției). Cetatea este contemporană cu biserica Mirăuți din Suceava, reprezentată și ea pe o monedă omagială - 500 de lei de argint 2000 - dedicată împlinirii a 600 de ani de la urcarea lui Alexandru cel Bun pe tronul Moldovei.

La început cetatea avea doar incinta rectangulară cu șapte turnuri, ce astăzi se află în mijlocul construcției. Ștefan cel Mare a ridicat incinta exterioară, zidurile groase și înalte ale acesteia și turnurile semicirculare ridicînd mult capacitatea cetății de a rezista asediilor (în acea vreme artileria se perfecționase într-atît încît spargerea zidurilor cetăților devenise ceva posibil).

În cetate la Suceava a funcționat monetăria în care s-au bătut șilingii de aramă ai lui Eustratie Dabija - numiți popular șalăi. Tot aici s-au bătut mari cantități de șilingi falși imitînd monedele suedeze, poloneze sau prusiene.

Cîteva evenimente istorice în care cetatea a jucat un rol important

Timp de peste 300 de ani puternica cetate de la Suceava a fost în miezul evenimentelor importante ale istoriei. În 1476 trupele sultanului Mehmed al II-lea asediază cetatea, la fel fac și polonezii regelui Ioan Albert în 1497, cu același rezultat: cetatea Sucevei nu a putut fi cucerită. În 1538 invazia otomană condusă de sultanul Soliman Magnificul pune capăt primei domnii a lui Petru Rareș. Acum cetatea își deschide porțile fără luptă, iar tezaurul Moldovei, ascuns aici, este luat de turci. În cetatea de la Suceava a fost asediat Despot Vodă de Ștefan Tomșa în 1563. În campania sa din 1600 - în urma căreia a realizat prima unire a Țărilor Române - Mihai Viteazul a intrat în stăpînirea cetății, garnizoana lăsată aici de Ieremia Movilă deschizînd porțile.

În 1653 Gheorghe Ștefan a încercat să cucerească cetatea. În ajutor a sosit ginerele lui Vasile Lupu - Timuș Hmelnițki - cu cazacii, care și-au instalat tabăra pe platoul de lîngă cetate (platou care de atunci a căpătat denumirea de Cîmpul Șanțurilor). Moartea lui Timuș a dus la închinarea cetății și la spulberarea speranțelor lui Vasile Lupu de a-și recupera tronul.

În anul 1675, la stăruințele turcilor, cetatea Sucevei a fost parțial distrusă, rolul ei militar devenind nesemnificativ.

Cercetări arheologice la cetatea de scaun a Sucevei

Primele săpături sistematice la cetate s-au făcut în preajma anului 1900, fiind conduse de arhitectul Karl A. Romstorfer din Cernăuți (1854-1909). Acesta era conservator al "Comisiei centrale chesaro-crăiești pentru monumente istorice și de artă" pentru Bucovina, care pe atunci era ducat în cadrul statului Austro-Ungar.

Importante cercetări sistematice au avut loc la Suceava în anii de după cel de-al doilea război mondial.


Cîteva din ctitoriile lui Ștefan cel Mare

Ștefan cel Mare a ctitorit un număr impresionant de biserici, din care multe au ajuns pînă în zilele noastre. Mai jos sînt imagini ale cîtorva din ctitoriile lui Ștefan: biserica Sfîntul Nicolae Domnesc din Iași, biserica mănăstirii Dobrovăț de lîngă Iași, cu hramul Pogorîrii Sfîntului Duh, biserica Sfîntul Gheorghe din Hîrlău, biserica din Vaslui cu hramul Tăierii Capului Sfîntului Ioan Botezătorul, turnul cu paraclis de la Mănăstirea Bistrița, biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel a Episcopiei Hușilor, biserica cu hramul Adormirii Maicii Domnului din Borzești. Tot lui Ștefan cel Mare îi este atribuit și paraclisul cetății Hotinului, precum și biserica de la Căpriana, de lîngă Chișinău.


Înapoi la pagina de selecție!