Înapoi
5 grivne 2008 - Cernăuți - 600 de ani de la prima atestare documentară
Înainte
35 mm diametru, 16.54 g, alpaca (aliaj cupru-nichel-zinc de culoare argintie), margine cu zimți
Avers: stema mică a Ucrainei, inscripția NAȚIONALINII BANK UKRAINI 5 GRIVENI (cu litere chirilice) însemnînd BANCA NAȚIONALĂ A UCRAINEI 5 GRIVNE, anul 2008, sub an logo-ul Băncii Naționale a Ucrainei. În stînga este reprezentat un motiv cu romburi inspirat din acoperișul Universității din Cernăuți, în dreapta un felinar ornamentat din vremea stăpînirii austriece.
Revers: inscripția CERNIVȚI 600 ROKIV (cu chirilice) însemnînd CERNĂUȚI 600 DE ANI, stema ucraineană a orașului, patru clădiri monument din Cernăuți

Data emisiunii: 20 mai 2008

Tiraj: 45.000 de piese


Moneda a fost emisă de Banca Națională a Ucrainei pentru a aniversa 600 de ani de la prima atestare documentară a orașului Cernăuți. Piesa face parte din seria „Vechi orașe din Ucraina”.

Această monedă apare pe site fiindcă Cernăuții au aparținut timp de sute de ani statului medieval moldovenesc și deoarece orașul a fost unul din marile centre culturale românești. Orașul Cernăuți este legat de numele lui Mihai Eminescu: poetul a locuit și învățat aici timp de mai mulți ani.

Despre privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun Liovului

Orașul Cernăuți apare, alături de celelalte tîrguri moldovenești unde trebuia să se plătească vamă, în privilegiul comercial pe care domnitorul Alexandru cel Bun l-a acordat pe 8 octombrie 1408 „sfetnicilor și orășenilor din tîrgul Liovului” și negustorilor din Galiția. Documentul menționează vămi mari și mici, vămi de oraș, de strajă și de hotar. Sumele plătite ca vamă depindeau de calitatea mărfii. Pentru mărfurile ce ieșeau din Moldova cuantumul vămii depindea și de țara de destinație.

Moldova exporta animale vii (boi, vaci, cai, oi, porci), piei crude sau tăbăcite, blănuri de vulpe și de veveriță. Unele mărfuri - caii moldovenești buni, jderii, argintul ars - erau monopol domnesc.

Se importau produse prelucrate: stofe și țesături, îmbrăcăminte și încălțăminte (șepci, pantaloni), arme, diverse alte obiecte manufacturate, și mărfuri exotice, numite tătărăști fiindcă veneau dinspre răsărit: mătase, piper, tămîie, vin grecesc dulce. Unele mărfuri doar treceau pe drumurile Moldovei, fiind vîndute în alte țări.

Despre construcțiile de pe reversul monedei dedicate orașului Cernăuți

Cele patru clădiri reprezentate pe monedă sînt, de la stînga spre dreapta:
- biserica romano-catolică iezuit㠄Preasfînta inimă a lui Isus”, sfințită la 1894; în perioada comunistă aici s-a mutat arhiva orașului;
- casa-corabie, aflată la intersecția dintre strada principală (fostă Hauptstrasse, azi Golovna) și strada Shalom-Alehem;
- primăria orașului;
- fosta reședință mitropolitană, azi aparținînd Facultății de Teologie a Universității; în această clădire Consiliul Național Român a organizat Congresul General al Bucovinei, congres care pe 15 Noiembrie - stil vechi / 28 Noiembrie - stil nou a votat, în Marea Sală Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile hotare pînă la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

Despre stema românească a municipiului Cernăuți din perioada interbelică

Monitorul Oficial nr. 171 din 2 august 1930 arată că stema municipiului Cernăuți este o cetate de argint cu două turnuri laterale pătrate. Ferestrele cetății sînt negre. În bolta porții cetății este capul de bour cu stea între coarne, flancat de o roză și de o semilună. Deasupra cetății se află o roză de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu șapte turnuri crenelate.

Cetatea reprezentată pe stemă este vechea cetate Țețina din vestul Cernăuțiului. Abandonată cîndva în secolul al XV-lea, cetatea nu mai există astăzi. Pietrele au fost folosite de autoritățile austriece pentru diverse construcții în Cernăuți. Ruinele ultimului turn de apărare rămas au fost distruse în timpul ocupației sovietice.

Capul de bour cu elementele astrale arată că Cernăuțiul este un vechi oraș moldovenesc.


Înapoi la pagina de selecție!