Înapoi
10 lei 2008 - mănăstirile Cozia, Voroneț și Sîmbăta de Sus
Înainte
37 mm diametru, 31.103 g, argint 99.9%, margine cu zimți
Avers: Mircea cel Bătrîn, așa cum apare el în tabloul votiv din biserica de la Cozia, în stînga inscripția MIRCEA CEL BATRAN, în partea dreaptă ROMANIA, anul 2008, stema României, valoarea nominală 10 LEI
Revers: biserica Sfînta Treime, sus paraclisul de nord, bolnița mănăstirii și paraclisul de sud (de la stînga la dreapta), inscripțiile "MANASTIREA COZIA" și "MONUMENTE DE ARTA MEDIEVALA CRESTINA"

Data emisiunii: 20 octombrie 2008

Tiraj: 500 de piese

37 mm diametru, 31.103 g, argint 99.9%, margine cu zimți
Avers: Ștefan cel Mare și Sfînt, așa cum apare el în tabloul votiv din biserica de la Voroneț, în stînga inscripția STEFAN CEL MARE, în partea dreaptă ROMANIA, anul 2008, stema României, valoarea nominală 10 LEI
Revers: biserica, turnul clopotniță și o cruce de piatră de la mănăstirea Voroneț, inscripțiile "MANASTIREA VORONET" și "MONUMENTE DE ARTA MEDIEVALA CRESTINA"

Data emisiunii: 20 octombrie 2008

Tiraj: 500 de piese

37 mm diametru, 31.103 g, argint 99.9%, margine cu zimți
Avers: Constantin Brâncoveanu, așa cum apare el în mozaicul de lîngă monumentul funerar din incinta mănăstirii Sîmbăta de Sus, în stînga inscripția CONSTANTIN BRANCOVEANU, în partea dreaptă ROMANIA, anul 2008, stema României, valoarea nominală 10 LEI
Revers: biserica mănăstirii, sus arhondaricul și în dreapta turnul clopotniță, inscripțiile "MONUMENTE DE ARTA MEDIEVALA CRESTINA" și "MANASTIREA BRANCOVEANU SAMBATA DE SUS"

Data emisiunii: 20 octombrie 2008

Tiraj: 500 de piese


Imaginile monedelor sînt prezente pe site prin amabilitatea unui donator ce a dorit să rămînă anonim. Aceste imagini, asemeni tuturor celorlalte poze de pe site-ul Romanian coins / Monede românești, nu pot fi folosite sub nici un motiv pentru a ilustra licitații sau vînzări și nici nu pot fi afișate pe altă pagină de internet fără acordul proprietarului.

Aceste trei monede de argint de 10 lei de argint fac parte din seria Monumente de artă medievală creștină. Din aceeași serie mai face parte setul de trei monede de aur de 500 de lei din 2002 cu mănăstirea Bistrița (din Moldova), palatul Mogoșoaia și biserica Colțea, setul de două monede de argint de 500 de lei din 2004 cu biserica mănăstirii Trei Ierarhi din Iași și cu biserica mănăstirii Cotroceni, moneda de 5 lei din 2006 cu biserica de lemn din Ieud-Deal, setul de trei monede de 10 lei din 2011 cu biserica din Strei și cu mănăstirile din Humor și Hurezi și moneda de 10 lei 2013 cu biserica din Rogoz.

Despre mănăstirea Cozia

Biserica de la Cozia, ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrîn al Țării Românești, a fost ridicată în anii 1387-1388. Ctitorul a închinat biserica Sfintei Treimi și a înzestrat mănăstirea cu un mare număr de sate, vii, mori și ocne. În hrisoavele vremii Cozia mai este numită uneori și Nucet (Cozia fiind traducerea în limba cumană a numelui Nucet, după cum arată Constantin Giurescu). Se crede că fresca din pronaos reprezentîndu-l pe Mircea și pe fiul său Mihail este cea pictată în secolul al XIV-lea.

Despre tabloul votiv de la Cozia

Iată cum descrie Constantin Giurescu în cartea sa Istoria românilor (ediția a V-a, 1946, reeditată în 2007) imaginea lui Mircea: „Domnul este îmbrăcat într-un costum strîns pe corp, de culoare roșie, cu flori albastre. Tunica, nu prea lungă și tivită cu fir, are jumătatea inferioară deschisă în față. În dreptul genunchilor sînt brodați vulturii imperiali - influență nu numaidecât direct bizantină, ea putînd veni și de curtea stăpînitorilor bulgari sau sîrbi. Încălțămintea roșie e ascuțită, după moda poloneză. Pe deasupra costumului, Mircea poartă o mantie tivită cu aur, prinsă într-o parte, pe umărul drept. Mijlocul e strîns de o centură subțire. O sabie scurtă, prinsă într-o cingătoare mai largă, atîrnă în față, spre dreapta. Pe cap, domnul poartă coroana cu cinci vîrfuri.”

Mircea cel Bătrîn a fost înmormîntat la Cozia. Inscripția de pe piatra de mormînt a marelui voievod român s-a șters complet în decursul veacurilor.

Despre mănăstirea Voroneț

Biserica de piatră de la Voroneț, cu hramul sfîntului Gheorghe, a fost ctitorită de Ștefan cel Mare și Sfînt. Construcția a fost ridicată, conform pisaniei, între 26 mai și 14 septembrie 1488, deci moneda aniversează 520 de ani de la sfințirea bisericii. Tabloul care-i reprezintă pe Ștefan, pe soția sa Maria (fiica lui Radu cel Frumos), pe fiul lor Bogdan și pe una dintre fiice, ctitorii bisericii, a fost pictat în anul 1496. Mănăstirea Voroneț este însă mai veche; aici exista doar o biserică de lemn. Pictura exterioară a fost făcută în 1547, o dată cu adăugarea pridvorului, la comanda mitropolitului Moldovei Grigore Roșca.

Despre mănăstirea Sîmbăta de Sus

Mănăstirea de la Sîmbăta de Sus a fost zidită prin anii 1696-1698 de Constantin Brâncoveanu, domnitorul Țării Românești. Tradiția, consemnată în pomelnicul mănăstirii, afirmă că zidirea a înlocuit o biserică de lemn mai veche (înaintea lui Constantin Brâncoveanu mai sînt trei nume, probabil ale ctitorilor vechiului lăcaș de cult). Mănăstirea este situată în Transilvania, pe Rîul Sîmbăta din vechea Țară a Făgărașului. Constantin Brâncoveanu, ca mare ctitor și apărător al ortodoxiei, a încercat să împiedice unirea românilor transilvăneni cu Roma. Ctitoriile sale din Transilvania au urmărit sprijinirea ortodocșilor, ce erau mereu prigoniți pentru credința lor.

Curtea de la Viena a ordonat, în anul 1782, desființarea tuturor ordinelor călugărești. Ca urmare, în anul 1785 mănăstirea și biserica de la Sîmbăta de Sus au fost distruse de trupele habsburgice, ca represalii pentru refuzul călugărilor de aici de a primi unirea religioasă cu Roma. Mitropolitul Nicolae Bălan, considerat al doilea ctitor, a reînființat mănăstirea în 1926, biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului fiind restaurată în 1928. Incinta actuală a mănăstirii, cu chiliile în stil brâncovenesc, a fost construită între 1985 și 1993 prin stăruințele mitropolitului Antonie Plămădeală al Ardealului, Crișanei și Maramureșului, care, ca al treilea ctitor, a fost îngropat la Sîmbăta de Sus.


Înapoi la pagina de selecție!