Înapoi
set 500 lei 2002 - monumente de artă feudală creștină
Înainte
pătrat cu latura de 23.19 mm, racordat la colțuri cu raza de 7 mm, 6.22 g, aur 99.9%, margine netedă
Avers: ROMANIA, anul 2002, stema României într-un medalion format din patru elemente ornamentale amintind de o eșarfă, valoarea nominală 500 LEI
Revers: anul în care s-a construit monumentul, anul 2002, imaginea și numele monumentului: PALATUL MOGOSOAIA, MANASTIREA BISTRITA, BISERICA COLTEA

Data emisiunii: 16 decembrie 2002

Tiraj maxim: 250 de seturi


Imaginile monedelor de aur de deasupra sînt prezente pe site prin amabilitatea domnului Radu Lissner. Monedele fac parte din seria Monumente de artă feudală creștină, fiind bătute 250 de seturi. Din aceeași serie mai face parte setul de două monede de argint de 500 de lei din 2004 cu biserica mănăstirii Trei Ierarhi din Iași și cu biserica mănăstirii Cotroceni, moneda de 5 lei din 2006 cu biserica de lemn din Ieud-Deal, setul de trei monede de argint de 10 lei din 2008 cu mănăstirile Cozia, Voroneț și Sîmbăta de Sus, setul de trei monede de 10 lei din 2011 cu biserica din Strei și cu mănăstirile din Humor și Hurezi și moneda de 10 lei 2013 cu biserica din Rogoz.

Despre mănăstirea Bistrița

Mănăstirea Bistrița se află lîngă Piatra Neamț, fiind ridicată de domnitorul Alexandru cel Bun. Ctitorul a înzestrat sfîntul lăcaș cu mai multe sate, mori, prisăci, cu robi, cu veniturile vămii din tîrgul Bîrladului. Alexandru cel Bun a fost înmormîntat în biserica pe care a ctitorit-o. Ștefan cel Mare a ridicat la Bistrița clopotnița și paraclisul închinat sfîntului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă. Petru Rareș reface în 1542 mănăstirea, ca urmare a promisiunii făcute în septembrie 1538, în timpul fugii din fața invaziei turcești, cînd voievodul a poposit la Bistrița. Biserica a fost rezidită în 1554 de Alexandru Lăpușneanu. Astăzi nava bisericii e împărțită în cinci, partiționare pusă în legătură cu cele cinci simțuri.

Mănăstirea Bistrița a fost unul din cele mai importante centre de cultură ale Moldovei evului de mijloc. Pomelnicul mănăstirii Bistrița, manuscris slav pe pergament păstrat azi la Biblioteca Academiei, scris în timpul lui Ștefan cel Mare și completat mai apoi pînă spre anul 1700, este un document foarte important, care cuprinde o listă aproape completă cu domnitorii Moldovei. În micul muzeu al mănăstirii se păstrează un clopot donat de Ștefan cel Mare, pe care se poate observa o splendidă stemă personală a marelui domn al Moldovei. În biserică se păstrează o icoană cu sfînta Ana cu prunca Maria, reprezentare rar întîlnită la noi.

Mănăstirea Bistrița din județul Neamț nu trebuie confundată cu mănăstirea Bistrița din județul Vîlcea, care a fost ctitorită de boierii Craiovești spre sfîrșitul secolului al XV-lea.

Despre palatul Mogoșoaia

Palatul, construit pe malul lacului Mogoșoaia de lîngă București, face parte din curțile domnești zidite de Constantin Brâncoveanu pentru fiul său Ștefan. A fost folosit uneori ca reședință de vară pentru familia domnului. Are trei nivele: pivniță, parter și etaj. Stilul brîncovenesc al construcției a influențat arhitectura civilă românească pînă în secolul al XIX-lea. Aripa asimetrică - din dreapta fotografiei - a fost adăugată palatului în secolul al XIX-lea, cu ocazia unei restaurări.

Despre biserica Colțea. Despre turla de deasupra naosului (ce nu apare pe monedă)

Biserica bucureșteană Colțea a fost construită de spătarul Mihail Cantacuzino (1650 - 1716), fratele domnului Șerban Cantacuzino, pe locul unei biserici mai vechi. Lîngă biserică Mihail Cantacuzino - care își făcuse studiile în Italia - a construit un spital, o farmacie și o școală de „slovenie”. Tot în apropierea bisericii a fost construit în 1715 turnul Colței (dărîmat în 1888).

Biserica păstrează cîteva din frescele pictate (se crede) de Pîrvu Mutu, parțial acoperite la 1871 de pictura nouă, executată de Gheorghe Tattarescu (cel ce a pictat și Mitropolia din Iași).

Turla clopotniță de deasupra pronaosului (turla reprezentată pe monedă) a fost reconstruită între 1950 și 1955. Marele cutremur de pămînt din 1977 a avariat grav biserica. Restaurarea bisericii Colțea, desfășurată în ultimii ani, a presupus și reconstruirea celei de-a doua turle, cea de deasupra naosului (căzută în urma cutremurului din 1940 și a bombardamentelor din ultimul război mondial). Acum biserica se apropie foarte mult de aspectul pe care l-a avut inițial. Ca urmare, azi biserica arată altfel decît în anul 2002, atunci cînd a fost bătută moneda.


Înapoi la pagina de selecție!