Sint prezentate in imagini de calitate insotite de informatii specifice practic toate monedele romanesti.
Înapoi
50 lei 2002 - Rezervații și parcuri naționale ale României
Înainte
50 lei 2002 - Rezervații și parcuri naționale ale României
triunghi înscris într-un cerc cu raza de 16.5 mm, fiecare latură avînd lungimea de 29.54 mm și fiind curbată, 15.551 g, argint 99.9%, margine netedă
Avers: ROMANIA, stema României, anul 2002, valoarea nominală 50 LEI și (sub stemă) un poligon care ar vrea să simbolizeze unul din punctele cardinale ale rozei vînturilor (dar care seamăna mai mult cu un munte!)
Revers: inscripția REZERVATII SI PARCURI NATIONALE, desenul animalului ocrotit, numele științific al acestuia și numele unei rezervații în care acesta trăiește

Data emisiunii: 16 septembrie 2002

Tiraj maxim: 500 de seturi


Capra neagră (familia Bovidae, subfamilia Caprinae, numită științific Rupicapra rupicapra) poate atinge 0.8 metri înălțime la greabăn, 1.3 metri lungime și 60 de kilograme, avînd coarnele lungi pînă la 30 de centimetri. Trăiește în munții înalți din Europa, în România găsindu-se în Retezat, Făgăraș, Parîng, Bucegi. În anii '50 rămăseseră numai 1500 de exemplare, după care numărul caprelor negre a mai crescut.

Pe lîngă coarne, vînătorii mai consideră trofeu și coama caprei negre. Coama începe din creștet și ajunge pînă la coadă.

Dispărută din Carpații Orientali, a fost recent colonizată în Munții Rodnei din Maramureș, în special în rezervația Pietrosu, care ocupă 3300 de hectare în jurul Vîrfului Pietrosu (2303 de metri, cel mai înalt din Carpații Orientali). În prezent se încearcă introducerea caprei negre și în rezervația de pe Ceahlău, și se pare că încercarea a avut succes.

capră neagră din Bucegi

Capra neagră din imaginile de mai sus a fost fotografiată în 2004 în Bucegi, pe Jepii Mici.

capre negre din Ceahlău

Caprele negre din imaginile de mai sus au fost pozate în septembrie 2005, lîngă vîrful Toaca din Ceahlău.


Acvila de munte sau pajura (ordinul Falconiformes, familia Accipitridae = Aquilidae, numită științific Aquila chrysaëtos) atinge 1 metru de la vîrful ciocului pînă la vîrful cozii, avînd o anvergură ce poate depăși doi metri.


Rîsul (ordinul Fissipeda, familia Felidae, numit științific Lynx lynx) poate atinge 1.5 metri lungime (din care coada are cam 25 de centimetri), 85 centimetri înălțime și 45 de kilograme. Este un animal solitar și nocturn. În anii '80 mai erau vreo 1500 de exemplare, pe atunci vînătoarea fiind permisă numai pe bază de autorizație emisă de Ministerul Silviculturii.


Prima lege de protecție a naturii în România a fost dată în 1930. În 1933 s-a înființat „Comisiunea pentru ocrotirea monumentelor naturii”, care în același an a declarat protejate de lege și monumente ale naturii mai multe animale, printre care mai multe specii de vultur, acvila, corbul, pelicanul, pelicanul creț, egreta mare, egreta mică și rîsul. Din această comisie a făcut parte și Emil Racoviță, și el prezent în numismatica românească.

Parcul național Retezat datează din 1935. În prezent ocupă o suprafață de peste 16000 de hectare, din care 1600 în zona de protecție integrală.


Imaginile monedelor aniversare de argint de deasupra sînt prezente pe site-ul Romanian coins prin amabilitatea domnului Adrian Popovici.


Înapoi la pagina de selecție!