Înapoi
1 leu, 5, 100 lei 2007 - 130 de ani de la proclamarea Independenței României
Înainte
37 mm diametru, 23.5 g, tombac cuprat, margine cu zimți
Avers: ROMANIA, anul 2007, stema României, valoarea nominală 1 LEU, un fragment din tabloul „Atacul de la Smîrdan” de Nicolae Grigorescu și inscripția ATACUL DE LA SMARDAN
Revers: un fragment dintr-unul din basoreliefurile aflate pe soclul statuiii lui C.A. Rosetti din București (intitulat 9 mai 1877), anul 1877, inscripția PROCLAMAREA INDEPENDENTEI

Data emisiunii: 20 august 2007

Tiraj: 130 de piese

30 mm diametru, 15.551 g, 99.9% argint, margine cu zimți
Avers: valoarea nominala 5 LEI

Data emisiunii: 20 august 2007

Tiraj: 130 de piese

21 mm diametru, 6.452 g, 90% aur, margine cu zimți
Avers: valoarea nominala 100 LEI

Data emisiunii: 20 august 2007

Tiraj: 130 de piese


Moneda aniversează împlinirea a 130 de ani de la proclamarea Independenței României. Imaginile acestui set de monede omagiale sînt prezente pe site prin amabilitatea domnului J. Ardelean.

Independența României este aniversată și de moneda de argint de 100 lei din 1998.

Despre proclamarea independenței României

În luna aprilie 1877 România se găsea într-o situație dificilă. Trupele rusești intraseră în țară și războiul dintre Imperiul Țarist și Imperiul Otoman începuse. Turcii bombardau porturile de pe malul românesc al Dunării, iar bande de bașbuzuci treceau Dunărea pentru a jefui. Politicienii români erau în fierbere și opinia publică aștepta cu mare nerăbdare proclamarea independenței.

Pe 29 și 30 aprilie Adunarea Deputaților și Senatul au adoptat moțiuni constatînd că starea de război în care se afla țara era cauzată doar de Turcia, care rupsese singură legăturile cu România.

Chestiunea proclamării formale a independenței și modul în care trebuia făcută proclamarea au fost discutate pe 7 mai într-o ședință a Consiliului de Miniștri pe care a prezidat-o însuși domnitorul.

În ședința Adunării Deputaților din data de 9 mai stil vechi (sau 21 mai stil nou, ședință începută la ora unu și jumătate după prînz și prezidată de C.A. Rosetti) deputatul liberal Nicolae Fleva (1840-1920) a interpelat guvernul, cerînd să afle dacă acesta informase străinătatea despre faptul că România rupsese legăturile cu Turcia și că era o țară independentă. Fleva a mai cerut ministrului de „Esterne” - adică lui Mihail Kogălniceanu - să spună dacă a comunicat puterilor străine faptul că România se găsea în stare „de rezbel” cu Turcia.

Mihail Kogălniceanu a răspuns interpelării printr-un discurs lung, în care a arătat clar că România devenise independentă: „[...] În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce sîntem? Sîntem independenți; sîntem națiune de sine stătătoare. Avem domn de sine stătător. [...]”.

Ca urmare a discursului ministrului de externe, Camera Deputaților a votat o moțiune propusă de Fleva prin care „Ia act că resbelul dintre România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială.”.

Imediat după aceasta Senatul își începe propria ședință (la ora 3 după amiază, prezidată de Manolache Costache Epureanu), în care se adoptă o moțiune prin care acest for „[...] consideră Statul Român independinte, și invită pe guvern a lucra ca independința ei să fie recunoscută și garantată de marile Puteri europene [...]”.

Constantin Bacalbașa scrie [1] că o mare mulțime era adunată pe Dealul Mitropoliei pentru a asista la marele eveniment. După aceasta poporul s-a revărsat pe străzile capitalei, sărbătoarea continuînd pînă tîrziu în noapte.

Pe 10 mai primul ministru Ion Brătianu a ținut în Adunarea Deputaților un discurs referitor la independență și la războiul cu Turcia. La acest discurs a asistat și domnitorul Carol I. În aceeași zi s-au aniversat 11 ani de la urcarea pe tron a domnitorului Carol I.

Proclamarea independenței a fost imediat popularizată în străinătate. De exemplu, pe 10 mai stil vechi (22 mai stil nou) știrea privind proclamarea independenței României pe 9 mai este publicată cam de toate ziarele din Statele Unite ale Americii [3], [6], [7], [8], [9].

Pe 11 mai Adunarea Deputaților adoptă o modificare în buget - cei 914000 lei alocați pentru plata tributului către Poartă fiind mutați la cheltuielile de întreținere a armatei.

Despre ziua de 10 mai

În ziua de 10 mai 1866 prințul Carol a intrat în București, jurînd în fața Parlamentului să respecte legile țării și fiind înscăunat ca domn al României. Ziua urcării pe tron a lui Carol I a devenit zi națională a României (pînă în anul 1947).

Independența, proclamată pe 9 mai și comunicată străinătății în aceeași zi, a fost sărbătorită - pare-se, începînd chiar din 1878 - pe data de 10, împreună cu ziua națională. Pe data de 10 mai 1881 Carol I a fost încoronat ca rege al României (legea de proclamare a regatului fiind făcută cu două luni mai devreme, pe 14 / 26 martie). În perioada regalității (1881-1947) în ziua de 10 mai - ziua națională - se sărbătoreau trei evenimente distincte: urcarea pe tron a lui Carol I, independența și încoronarea primului rege al României [4].

În mesajul domnesc de închidere a Senatului din 15/27 iunie 1877 Carol le amintește senatorilor c㠄[...] în ziua de 9 mai, ați proclamat independența completă a României. Nu v'ați oprit în simpla rostire a acestui mare vot național; d-voastre ați dat guvernului Meu toate mijloacele, pentru ca însuși, cu arma în mână, să poată lucra ca acel vot să devie o realitate.”. Într-o carte de amintiri a regelui Carol [5] se arată că pe 21 mai stil nou Kogălniceanu a declarat că România este practic independentă. Ca primă manifestare a independenței, a fost creat ordinul Steaua României. Cartea a fost scrisă inițial în germană de Mite Kremnitz, cu permisiunea explicită a regelui Carol I.

Despre statuia lui C.A. Rosetti din București

Statuia lui C.A. Rosetti (1816-1885) din București este opera sculptorului Wladimir Hegel (1839-1918) și a fost inaugurată în anul 1903. Pe lateralele soclului sînt plasate două basoreliefuri de bronz și două date importante - 24 IANVARIV 1859 și 9 MAIV 1877. Reversul monedei prezintă un fragment din basorelieful evocînd participarea lui Rosetti la evenimentele din ziua de 9 mai 1877.

Conform comunicatului Băncii Naționale a României referitor la punerea în vînzare a acestui set de monede, reversul reprezintă momentul solemn al proclamării Independenței României în ședința comună a camerelor. Deși nu am putut afla dacă basorelieful descrie o scenă reală sau este pura creație a artistului, principalele personaje ce apar pe soclul statuii și pe monedă sînt în bună măsură recognoscibile. La tribună este desigur C.A. Rosetti, președintele Adunării Deputaților, cel onorat în mod direct de monument. Mai la dreapta este Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe. La dreapta lui Kogălniceanu pare a fi Carol I (dar domnitorul nu a asistat la discursul lui Kogălniceanu din Adunarea Deputaților de pe 9 mai). Posibil să fie reprezentați și prim ministrul Ion Brătianu, alți miniștri (la dreapta tribunei pare a fi banca ministerială). În stînga este o față bisericească - ar putea fi mitropolitul primat, Calinic Miclescu (1822-1886).

Bibliografie

1. Bacalbașa C., Bucureștii de altădată. vol. I (1871-1877), Editura Eminescu, București, 1987.

2. Carol I (ediție îngrijită de Constantin C. Giurescu), Cuvântările regelui Carol I. vol. I, 1866 - 1886, Fundația pentru Literatură și Artă Regele Carol II, București, 1939.

3. Roncea V., Victor Roncea Blog. INEDIT: Anuntul Declararii Independentei Romaniei in ziarul New York Times din 10/22 Mai 1877 si comentariile negative prealabile ale Austro-Ungariei.

4. Scurtu I., Prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu. Împotriva falsificării istoriei – 10 Mai Ziua Națională a României?.

5. Whitman S. (editor), Reminiscences of the King of Romania. New York and London, Harper Brothers, 1899.

6. New York Times, 22 may 1877, The War on the Black Sea, p.1.

7. New-York Tribune, 22 may 1877, New York, Roumania Independent, p.1.

8. Sacramento Daily Union, Volume 3, Number 76, 22 May 1877, Roumania Proclaims her Independence, p.2.

9. The Sun, 22 may 1877, New York, Roumania Proclaiming her Independence, p.1.


Înapoi la pagina de selecție!