Moldova lui Ștefan în veci a României
Înapoi
500 lei 1941
Înainte
500 lei 1941 500 lei 1941
37 mm diametru, 25 g, argint 83.5%, cupru 16.5%, margine netedă; gravat pe muchie:
PRIN STATORNICIE LA IZBANDA
valoarea nominală 500 LEI între două cruci de Malta, inscripția MOLDOVA·LUI·STEFAN·IN·VECI·A·ROMANIEI și Ștefan cel Mare și Sfînt închinînd o biserică
inscripția MIHAI·I·REGELE·ROMANILOR, anul 1941 și efigia regelui spre stînga. Sub gît este scris numele gravorului, Ioana Bassarab.

Tiraj 775.000 piese.
500 lei 1941 - semnul despărțitor

Începutul devizei PRIN STATORNICIE LA IZBANDA (întîlnită și pe alte două monede, 12.5 lei 1906 și 25 lei 1906, cu ortografierea ISBINDA) este marcat printr-o cruce de Malta (cruce cu brațele egale, ce se lărgesc spre extremități). Poziția devizei este scrisă aleatorie, fără a avea început fix față de elementele desenului fețelor.

Pentru inscripțiile de pe această monedă s-a folosit V pentru U iar A este reprezentat fără bara orizontală. Și alte litere arată deosebit: S, C și D. Acest stil de scriere a fost la modă în epocă, fiind folosit pe mai multe emisiuni filatelice. Pentru deviza de pe muchia monedei s-a folosit un alt tip de litere.

E una din puținele monede românești la care fețele sînt amplasate medalistic, partea superioară a aversului întîlnindu-se cu partea superioară a reversului în același punct de pe muchie. Pe marea majoritate a monedelor destinate circulației acestea sînt plasate diametral opus.

Imaginile monedei de mai sus sînt prezente pe site prin amabilitatea unui donator anonim.


Ștefan cel Mare pe evangheliarul de la Humor Ștefan cel Mare pe un epitrahil de la Putna Ștefan cel Mare în tabloul votiv de la Mănăstirea Dobrovăț, pictură datînd din 1529

Desenul principal al monedei îl înfățișează pe voievodul moldovean Ștefan cel Mare și Sfînt, îngenunchiat și oferind o biserică. Pare a fi inspirat după un desen din evangheliarul din 1473, comandat de Ștefan pentru mănăstirea Humor și realizat de ieromonahul Nicodim.

Se observă asemănările dintre mantii, largi, cu falduri, fără mîneci și cu bordură la poale. Voievodul poartă mustață și plete, așa cum este reprezentat în portretele de epocă ce au ajuns pînă la noi, pe epitrahile sau pe tablouri votive (imagini reprezentînd ctitori, cu miniatura monumentului în mîini - de la cuvîntul latinesc votum, însemnînd promisiune). Epitrahil sau patrafir se numește o fîșie lungă de țesătură, brodată cu motive religioase, purtată de preot sau de arhiereu în timpul serviciilor religioase. Pe un astfel de epitrahil păstrat la mănăstirea Putna este reprezentat Ștefan Vodă.

Există opinia că pe monedă ar fi reprezentată biserica mănăstirii Putna, dar asemănarea este slabă, cel puțin cu aspectul actual al bisericii.

În stînga jos este prezentată o altă imagine foarte veche a lui Ștefan cel Mare, cea din tabloul votiv de la Mănăstirea Dobrovăț din apropierea orașului Iași. Biserica de piatră de la Dobrovăț a fost ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1503, fiind terminată de Bogdan al III-lea, fiul lui Ștefan. Pictura a fost realizată în 1529, în timpul domniei lui Petru Rareș, fiu al marelui voievod și domn al Moldovei.


Marele voievod moldovean mai este reprezentat și pe alte monede românești: 20 lei 1991, 5000 lei 2004 - 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, 1 leu, 5 lei și 100 lei 2007 - 550 de ani de la urcarea lui Ștefan cel Mare pe tronul Moldovei și 10 lei de argint din 2008 - mănăstirea Voroneț. Ștefan mai apare și pe monede emise de Republica Moldova: 100 lei argint 2000 - 525 de ani de la bătălia de la Vaslui și 100 lei aur 2004 - 500 de ani de la trecerea în eternitate.


Moneda marchează eliberarea Moldovei de peste Prut de sub ocupație sovietică. Marile orașe Cernăuți și Chișinău au fost eliberate pe 5 respectiv pe 16 iulie 1941, iar pe 26 iulie Cetatea Albă, inamicul fiind alungat dincolo de hotarele patriei. Bucovina de nord și Basarabia fuseseră răpite în urma notei ultimative adresate României de către Uniunea Sovietică pe 26 iunie 1940.


Înapoi la pagina de selecție!