30 mm diametru, 16.5 g, 92.5% argint, margine netedă valoarea nominală 50 LEI, anul 2000 între două mici semne pătrate, REPUBLICA MOLDOVA şi stema Republicii Moldova	inscripţia circulară MĂNĂSTIREA CĂLĂRĂŞĂUCA şi o imagine de ansamblu a mănăstirii

Seria este realizată la monetăria Cehiei, avînd tirajul de maxim 1000 de exemplare.

Despre Mănăstirea Călărăşăuca

Mănăstirea de maici Călărăşăuca, avînd hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost ctitorită de Maria Cantacuzino la mijlocul secolului al XVII-lea. La început a fost schit al mănăstirii Sfîntul Sava din Iaşi. A devenit mănăstire în anul 1813. Este situată lîngă Nistru, în satul Călărăşauca, lîngă oraşul Otaci. Este foarte aproape şi de oraşul Moghilău de pe cealălalt mal al Nistrului (azi oraşul Moghilev-Podolski, în Ucraina; este atestat documentar din 1595, iar numele său vine de la voievodul moldovean Ieremia Movilă, ce a domnit între anii 1595 şi 1606). Mănăstirea a fost închisă între 1961 şi 1991.

Prima biserică a fost din lemn, fiind înlocuită la 1782 de o biserică de piatră zidită, conform pisaniei, de Hagi Marcu Donici din Moghilău, care a avut şi binecuvîntarea patriarhului Abraham al II-lea al Ierusalimului (sau Avraam, 1775-1787). O a doua biserică este închinată Sfîntului Mitrofan de la Voronej (oraş în sudul Rusiei, aproape de graniţa cu Ucraina), fiind construită pe la 1852.