30 mm diametru, 16.5 g, 92.5% argint, margine netedă valoarea nominală 50 LEI, anul 2000 între două mici semne pătrate, REPUBLICA MOLDOVA şi stema Republicii Moldova	inscripţia circulară MĂNĂSTIREA CONDRIŢA şi o imagine de ansamblu a mănăstirii

Seria este realizată la monetăria Cehiei, avînd tirajul de maxim 1000 de exemplare.

Despre monedă

Desenul de pe monedă este „generic”, nerespectînd dispunerea spaţială reală a clădirilor din mănăstire. Biserica din stînga monedei este Adormirea Maicii Domnului, iar cea din dreapta se vrea cel mai probabil să fie biserica Sfîntul Ierarh Nicolae. Un unghi din care mănăstirea să înfăţişeze imaginea de pe monedă nu există la Condriţa. Luînd biserica Adormirii Maicii Domnului ca referinţă, biserica Sfîntul Ierarh Nicolae ar trebui să fie în faţa, nu în spatele primeia. Clădirile din spatele bisericii Adormirii Maicii Domnului au fost înlocuite cu un peisaj forestier convenţional.

Despre mănăstirea Condriţa

Mănăstirea Condriţa se află în Codrii Moldovei, la aproximativ 26 de kilometri de Chişinău. A fost întemeiată în 1783 de călugărul Iosif, venit de la mănăstirea Căpriana. Conform unei legende locale, mănăstirea a fost întemeiată de un haiduc pe nume Condrea, care la bătrîneţe dorea să îşi ispăşească păcatele. Hramul bisericii mai vechi, de iarnă, este sfîntul ierarh Nicolae, care este şi ocrotitorul mănăstirii.

Biserica Adormirii Maicii Domnului (de vară) - a fost înălţată între 1895 şi 1897, în stil eclectic.

În 1918 schitul Condriţei, dată fiind creşterea numărului vieţuitorilor, s-a separat de Căpriana, devenind mănăstire de sine stătătoare, sub păstorirea stareţului Daniil Grozavu.

O dată cu invazia sovietică, mănăstirea a fost închisă cu de-a sila de către noile autorităţi ateiste. În 1947 călugării au fost alungaţi la Căpriana şi la Suruceni, mănăstiri care mai tîrziu au fost închise la rîndul lor. Din 1946 în complexul monastic se instalase o şcoală silvică, rămînînd acolo pînă în 1960. Din 1960 pînă în 1993 fosta mănăstire a fost tabăra şcolară „Zoia Kosmodemianskaia”, botezată după numele unei eroine preferate a Uniunii Sovietice. În ciuda profanărilor, bisericile nu au fost demolate. Fragmente ale frescei (cu inscripţii în limba română şi cu caractere latine) au supravieţuit, pe cupolă, în biserica Adormirii - transformată în depozit.

Icoanele şi celelalte obiecte de cult au fost aruncate în pădure ca gunoaie, puţine din ele fiind salvate şi apoi reîntoarse în mănăstirea de azi, redeschisă în 1993. Zestrea a fost parţial completată prin donaţii de la Căpriana şi Noul Neamţ. În 2012, biserica Adormirii este într-o stare avansată de deteriorare iar mănăstirea, în ansamblu, săracă.

Biserica Sfîntului Ierarh Nicolae este în curs de restaurare, fiind doar parţial repictată.

Nivelul de sub pămînt al bisericii de iarnă este o biserică în sine - şi aceasta în restaurare.

Astăzi Condriţa este mănăstire de măicuţe, cu doar cîteva suflete. Făcînd cîţiva paşi prin curtea mănăstirii de azi, îţi este greu să alungi senzaţia unei călătorii în trecut, prin acest loc părînd şi azi să bîntuie duhul prigonirii bolşevice.