Înapoi
50 și 100 lei 2012 - Ion Creangă
Înainte
28 mm diametru, 13 g, 99.9% argint, margine cu zimți
anul 2012, REPUBLICA MOLDOVA, stema Republicii Moldova, în exergă linie orizontală și valoarea nominală 50 LEI
bustul scriitorului, inscripția ION CREANGĂ și anii 1837 și 1889, scriși sub formă de fracție

Data emisiunii: 21 iunie 2012

Tiraj: 2000 de monede

24 mm diametru, 7.8 g, 99.9% aur, margine cu zimți
anul 2012, REPUBLICA MOLDOVA, stema Republicii Moldova, în exergă linie orizontală și valoarea nominală 100 LEI
bustul scriitorului, inscripția ION CREANGĂ și anii 1837 și 1889, scriși sub formă de fracție

Data emisiunii: 21 iunie 2012

Tiraj: 1000 de monede


Cele două monede fac parte din seria Aleea clasicilor din grădina public㠄Ștefan cel Mare și Sfînt” din Chișinău. Seria cuprinde monedele de aur și de argint din 2010 cu Grigore Vieru și din 2011 cu Bogdan Petriceicu Hasdeu.

Despre Ion Creangă

Ion Creangă s-a născut în anul 1837, la Humulești, lîngă Tîrgu-Neamț. În anul 1855 a venit la Iași pentru a studia la Seminarul de la Socola. A fost hirotonisit diacon în decembrie 1859. (Rolul diaconului este de a-l ajuta pe preot sau pe episcop. De unul singur nu poate săvărși nici una din Sfintele Taine.) Pînă în anul 1871 a slujit la bisericile 40 de Sfinți, Bărboi, Sfîntul Pantelimon și apoi la Golia. În anul 1871 este oprit de la lucrarea diaconiei, pentru motivul că ar fi fost la teatru, ar fi tras cu pușca în curtea Goliei, pentru că nu trăiește împreună cu soția (nevasta lui Creangă părăsise domiciliul conjugal încă din 1867) și pentru că și-a tuns părul [3].

A lucrat ca institutor din anul 1864 și a urmat școala preparatoare de la Trei Ierarhi (școala de învățători). A fost autor de manuale, fiind primul autor al unui abecedar: „Metódă nouă de scriere și cetire pentru usulu clasei I primariă” (a doua ediție, tipărită în 1868 la Iași, costa 43 de parale sau 33 de bani). Scos din învățămînt în anul 1872, este repus în funcția de învățător după ce Titu Maiorescu ajunge ministrul Cultelor.

În 1872 Creangă se mută într-o casă din mahalaua Țicău. „Bojdeuca de căsută” a lui Creangă este astăzi muzeu.

Imaginile din Humulești sînt prezente pe site prin amabilitatatea domnului Tiberius Ariton.

A devenit membru al societății literare ieșene Junimea în anul 1875. A scris povești, povestiri, amintiri, pe care le-a citit în ședințele Junimii și le-a publicat în Convorbiri literare, revista societății. Deși deloc întinsă, opera sa i-a adus celebritatea, astăzi Ion Creangă fiind considerat unul din marii scriitori populari ai românilor.

Creangă a fost foarte bun prieten cu Mihai Eminescu, poetul nostru național. Iată ce a scris despre aceasta Iacob Negruzzi: „Prieten intim cu Eminescu, Creangă plîngea în zilele sale de sănătate nebunia poetului, și Eminescu, în momentele lucide, vărsa lacrimi după boala povestitorului popular.” [2].

În anul 1948 Ion Creangă a fost ales, post-mortem, membru al Academiei Române, o dată cu Mihai Eminescu. Memoria diaconului Ion Creangă a fost reabilitată post-mortem, în anul 1993 mitropolitul Moldovei Daniel anulînd excluderea lui Creangă din rîndul clericilor.

Bibliografie

1. Călinescu G., Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent. Editura Minerva, București, 1982.

2. Negruzzi I., Scrieri alese. vol. 2, Editura Știința, Chișinău, 2002.

3. Parascan C., Preoția lui Creangă. Editura Sagittarius Libris, Iași, 2003.


Înapoi la pagina de selecție!