Informații numismatice esențiale și imagini de calitate!
Înapoi
5 sutimi 1864
Înainte
5 sutimi 1864 - probă monetară 5 sutimi 1864 - probă monetară
22.5 mm, ~5.7 g, bronz, margine netedă
inscripția circulară PRINCIPATELE UNITE, jos literele A G - poate inițialele gravorului - despărțite de o roză cu cinci petale, în cerc perlat interior valoarea nominală 5 SUTIMĬ și anul 1864, cerc liniar exterior
cerc liniar exterior, ALECSANDRU IOAN I, capul principelui spre dreapta

În prezent această probă de 5 sutimi din 1864 poate fi admirată la Muzeul Unirii din Iași. Piesa face parte din colecțiile Complexului Muzeal Național Moldova din Iași [1].

Despre proiectele de monede din timpul lui Alexandru Ioan Cuza

În prima parte a secolului al XIX-lea în Moldova și în Valahia erau admise în circulație peste 70 de specii de monede emise de alte state. Aveau curs legal diverse monede ale țărilor vecine, Austria, Turcia și Rusia, precum și monede din Franța, Anglia sau alte state europene. Erau acceptate în circulație inclusiv monede care nu mai aveau curs legal în statele emitente! Circulația diverselor monede străine aducea mari pagube economiei naționale, iar cursul de schimb varia în permanență.

Mai multe încercări de reformă monetară au dat greș înainte de 1867. Astfel, în 1859-1860 Alexandru Ioan Cuza, domnitorul ales al Principatelor Unite, a făcut o primă încercare de introducere a unui nou sistem monetar. Un rol important în acest sens l-a avut consulul Imperiului Francez la Iași, Victor Place, un mare filo-român. Proiectul introducea practic sistemul monetar zecimal din Franța, iar monedele urmau să fie bătute la Paris. Unitatea monetară, după modelul francului francez, trebuia să se cheme român sau romanat, urmînd să fie împărțită în centime.

Proiectele de monede de la 1860 au fost imortalizate sub formă de medalii în anul 2007. Toate proiectele au fost desenate în 1860 de numismatul francez Adrien de Longpérier, conservator la Cabinetul numismatic de la Muzeul Luvru, prieten cu Place.

În 1864 o nouă încercare de reformă s-a soldat cu baterea probei de 5 sutimi. E posibil să existe și o probă de 10 sutimi din 1864.

Despre proba de 5 sutimi din 1864

Nu am putut afla cărui gravor îi aparțin inițialele A G.

În [2] se arată că nu se cunoaște unde au fost bătute aceste probe. Pe baza legăturilor strînse dintre Principatele Unite și Franța - Napoleon al III-lea, împărat între 1852 și 1870, era un mare prieten al Principatelor - se poate presupune că piesele ar fi putut fi bătute în Franța. În acest caz AG ar putea însemna chiar și Atelier de Gravure.

În [3] se consideră că proba a fost bătută la Paris. Între 1855 și 1878 gravor șef al monetăriei de la Paris era Désiré-Albert Barre, iar conform cutumei, pe piesele bătute trebuia să apară semnul gravorului șef - o ancoră, în cazul lui D.A. Barre.

Dacă însă în loc de AG citim AC, ca în [1], atunci am putea identifica gravorul în persoana lui Armand Auguste Caqué (1793-1881) - mai ales că artistul francez era cel care trebuia să graveze monedele Principatelor Unite conform proiectului de contract din 1860 [3, dintr-o scrisoare a consulului Franței la Iași, Victor Place, către prințul Cuza]. E drept că medaliile acestuia erau semnate CAQUE F și nu AC.

Bibliografie

1. Crăciun Georgeta, Petrișor Elena, Catalog numismatic. Muzeul de istorie a Moldovei, Iași, 1970.

2. Iliescu O., Radovici P., Monetele României. Editura Enciclopedică, București, 2004.

3. Iorga N., Banii lui Cuza-vodă. Buletinul Societății numismatice române, nr. 47, 1923, p. 65-81.

4. Schäffer E., Stambuliu B., România - proiecte, probe monetare și catalogul monedelor emise. Galeria numismatică, 2009.


Înapoi la pagina de selecție!