Dezrobirea Ardealului de Nord.
Înapoi
Ardealul nostru 1944
Înainte
Ardealul nostru 1944 - avers Ardealul nostru 1944 - revers
21 mm diametru, 6.55 g, aur 90%, cupru 10%
gravat pe muchie: NIHIL SINE DEO
Avers: Figurile suprapuse ale lui Mihai Viteazul, regelui Ferdinand și regelui Mihai într-un cerc; în exterior inscripția ARDEALUL NOSTRU și anii 1601, 1918 și 1944 - gravată de Haralambie Ionescu
Revers: Inscripția ROMANIA în jurul unui cap încoronat de acvilă românească și stemele județelor transilvănene răpite în 1940 de Ungaria cu sprijinul Germaniei și Italiei
- gravată de Ioana Bassarab Starostescu și Ștefan Iordan -

Tiraj maxim: 1.000.000 piese

Acestă piesă a fost bătută pentru „a încrusta în aur evocator ziua dezrobirii Ardealului de Nord și pentru a transmite și a se moșteni din generație în generație amintirea concretă a acelor pagini de istorie”.

Medalia a fost legată de Împrumutul Refacerii Naționale, un împrumut public ce urma să fie utilizat pentru plata despăgubirilor de război ale României. O astfel de medalie se putea cumpăra contra a 15.000 de lei de către cel care cumpăra titluri de stat în sumă de 50.000 de lei.

Stemele județele românești răpite de Ungaria în 1940 apar pe revers plasate astfel, în ordine trigonometrică, de la ora 12 încolo: Trei Scaune, Năsăud, Odorhei, Cluj, Satu Mare, Bihor, Sălaj, Maramureș, Mureș, Ciuc și Someș.

Monedă sau medalie?

S-ar putea obiecta că această piesă nu are nici una din caracteristicile unei monede moderne, de vreme ce nu se vede nicăieri valoarea nominală a piesei. De fapt piesa „Ardealul nostru" bătută în 1945 aproape că se conformează standardului Uniunii Monetare Latine după care au fost realizate monedele românești de douăzeci de lei din secolul XIX și XX (20 lei 1868, 20 lei 1870, 20 lei 1883 (1884) sau 1890, 20 lei 1906, 20 lei 1922). Acestea (cunoscute și sub numele de cocoșei - pentru că aveau aceeași valoare ca piesele franțuzești de douăzeci de franci bătute la începutul secolului al XIX-lea) continuau să circule grație valorii intrinseci. Nu ar fi avut nici un sens să se scrie 20 Lei pe moneda-medalie din 1945, dată fiind inflația vremii, asta e ideea, iar ipoteza că ar fi vorba doar de o medalie speculativă, vizînd pe colecționari adică, se exclude dat fiind c㠄Ardealul nostru" a avut un tiraj maxim de un milion de exemplare. Această piesă poate fi privită ca o monedă de aur în accepția medievală și antică - valoare intrinsecă fără o inscripție de impunere a puterii de circulație. (Chiar și în zilele noastre în România în anumite medii mai circulă monede de aur, ignorîndu-se valoarea de piața avută cîndva și trecută pe acestea.)

Mai mult, trebuie menționat că piesa a fost efectiv utilizată în epocă pe post de monedă, deși această utilizare nu era legală.

În cartea The History of Coins in Romania (Chronology - Bibliography - Glossary) scrisă de cunoscutul numismat român Octavian Iliescu (Editura Enciclopedică, București, 2002, în limba engleză) se prezintă ipoteza că diferența de masă dintre medalie și piesele de 20 de lei a apărut ca rezultat al unei erori produse la monetărie; piesele ar fi trebuit să aibă aceleași caracteristici ca monedele de aur de 20 de lei obișnuite. Inițial Banca Națională ar fi furnizat atît aur cît ar fi fost necesar pentru 1.000.000 de piese de 20 de lei. Deoarece monetăria a bătut piesele un pic mai grele, încă 100 de kilograme de aur au fost livrate din rezervele băncii.

Legea pe baza căreia au fost emise medaliile „Ardealul nostru"

Medaliile comemorative „Ardealul nostru" au fost bătute și puse în vînzare pe baza legii nr. 656, publicate în Monitorul oficial nr. 298 din 23 decembrie 1944. Reproducem mai jos articolele acestei legi.


Articolul 1. Ministerul Finanțelor este autorizat a bate prin Monetăria Națională și a pune în vînzare medalii comemorative din aur, pînă la maximum un milion bucăți, avînd caracteristicile de la art. 3.

Articolul 2. Prețul și condițiunile de vînzare a acestor medalii comemorative vor fi stabilite prin decizie a Ministrului Finanțelor.

Articolul 3. Medaliile de aur care se pun în circulație vor avea următoarele caracteristici:

A. Compoziția

a) Medaliile sînt fabricate din aliaj de aur și cupru.

b) Titlul aliajului este 900 la mie aur, cu o toleranță de +/- 2 la mie, putînd deci varia de la 898 la 902 la mie.

c) Culoarea medaliei este galben-auriu, corespunzătoare titlului aliajului.

B. Dimensiuni

a) Diametrul medaliei este de 21 mm, cu o toleranță de +/- 0.05 mm, putînd deci varia între 20.95 și 21.05 mm.

b) Greutatea unei medalii este de 6.55 grame, cu o toleranță de +/- 2 la mie, adică poate varia între 6.5369 și 6.5631 grame.

C. Gravura

a) Fața (aversul) medaliei reprezintă efigiile M.S. Regelui Mihai I, a Regelui Ferdinand I, ambii purtînd casca de război și a lui Mihai Viteazul, purtînd căciula caracteristică voievodală. Efigiile sunt în profil, suprapuse și îndreptate înspre stînga. De jur împrejurul efigiilor se află gravat cu litere majuscule textul: „Ardealul nostru" și anii „1601, 1918, 1944". Portretele sînt încadrate într-un cerc subțire în relief.

b) Dosul (reversul) medaliei are gravat în mijloc capul aquilei heraldice din stema țării, avînd în partea de jos scris textul „Romania". De jur împrejur sînt reprezentate stemele celor 11 județe din Transilvania de Nord, redobîndită în anul 1944.

c) Muchia medaliei formează o suprafață cilindrică netedă, avînd gravat în adîncime, cu litere majuscule, textul „Nihil sine Deo".

Articolul 4. Medaliile comemorative puse în vînzare în condițiile legii de față se asimilează cu obiectele confecționate din metale prețioase exceptate de la restricțiunile legale privitoare la deținerea și circulația lor, în conformitate cu art. 3 al Legii nr. 1907 din 12 august 1936, modificată prin Legea nr. 3203 din 12 septembrie 1938, publicată în Monitorul oficial nr. 213 din 14 septembrie 1938.


Din textul legii putem desprinde cîteva concluzii:

1. denumirea oficială a acestei piese a fost „medalie jubiliară";

2. tirajul de 1.000.000 de bucăți are caracter de tiraj maxim, deci tirajul real ar putea fi mai mic de un milion (pînă în prezent nu am găsit nicăieri informații despre numărul de piese efectiv vîndute către populație);

3. masa piesei este de 6.55 grame prin voința legislatorului și nu ca urmare a unei erori, deci deosebirea față de monedele de aur de 20 de lei a fost intenționată.

Despre confiscarea monedelor-medalii „Ardealul nostru"

Legea nr. 284 din 15 august 1947, publicată în Monitorul oficial apărut în aceeași zi, prevedea cedarea către Banca Națională a Romaniei a aurului, valutelor efective și a altor mijloace de plată străine. Medalia „Ardealul nostru" era menționată în mod explicit în mai multe articole ale acestei legi (articole citate în continuare).


Articolul 1. Persoanele stabilite în țară, avînd în proprietate sau posesiune cu orice titlu, valorile specificate mai jos la art. 2, sunt obligate a le ceda Băncii Naționale a României contra plății în lei, la cursul oficial, în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul oficial.[...]

Articolul 2. Se va ceda:

a) Aurul sub orice formă, precum și medaliile jubiliare emise în baza Decretului-lege nr. 656 din 1944, cu următoarele excepțiuni: aurul sub formele prevăzute de art. 6 din Legea nr. 638 din 1946; salbele confecționate din ducați mari și mici austriaci (galbeni mari și mici); mahmudelele și icusarii, precum și colecțiile numismatice ce se vor recunoaște ca atare de Banca Națională a României, înlăuntrul termenului de cedare fixat de prezenta lege. Aceste excepțiuni sunt limitative. Bijuteriile confecționate din monezi de aur bătute după anul 1800 nu sunt exceptate; [...]

Articolul 14. Cine încalcă dispozițiunile prezentei legi se pedepsește cu confiscarea valorilor necedate sau nedeclarate, cu închisoare de la 5 - 25 ani și cu amendă egală cu încincitul valorilor confiscate, fără a se putea acorda circumstanțe atenuante. [...]

Valorile confiscate în folosul Statului vor fi lichidate pentru stat la cursul oficial. Banca Națională a României va reține din contravaloarea în lei a valorii confiscate 25% pentru cheltuielile sale de urmărire și 20% pentru a fi distribuite drept prime, din care 10% denunțătorului și 10% constatatorului [...].

Articolul 16. Dispozițiunile Legii nr. 656 din 1944, privitor la circulația medaliilor comemorative de aur, sunt și rămîn abrogate; se abrogă deasemenea dispozițiunile art. 7, pct. b din Legea nr. 638 din 1946.


Imaginile de deasupra sînt prezente pe site prin amabilitatea unui donator ce a dorit să rămînă anonim.


Înapoi la pagina de selecție!