Monedă antică bătută de orașul Callatis
Înapoi
3 assaria Callatis - Demetra / navă cu pînze - emisiune pseudo-autonomă
Înainte
3 assaria Callatis -  Demetra / navă cu pînze - emisiune pseudo-autonomă - revers 3 assaria Callatis -  Demetra / navă cu pînze - emisiune pseudo-autonomă - avers
22 mm diametru, 7.95 g, bronz
Revers: navă cu pînzele întinse de vînt navigînd printre valuri spre dreapta, cu cîrmă și cîrmaci, în stînga valoarea monetară Γ (Gama = 3), legenda KAΛΛA TI A N ΩN, cerc perlat exterior
Avers: Demetra cu voal și vestmînt, purtînd cunună din spice de grîu (sau poate coroană de tip „stephane”), bust spre dreapta, cu făclie la dreapta și cu litera K în stînga, cerc perlat exterior

Imaginile acestei monede antice bătute la Callatis apar pe site prin amabila contribuție a domnului GLV. Moneda este asemănătoare descrierii de la poziția 246 din catalogul Moushmov. O monedă asemănătoare este descrisă în AMNG I, la poziția 287 (AMNG = Die antiken Münzen Nord-Griechenlands, B. Pick, 1898).

Despre emisiunile pseudo-autonome

Denumirea de monede pseudo-autonome este dată monedelor care, deși sînt bătute în orașele grecești aflate sub stăpînirea Romei, nu poartă pe avers portretul împăratului sau al unui membru al familiei imperiale. Moneda prezentată pe această pagină face parte din această categorie. Se crede că această monedă a fost bătută în a doua parte a secolului al doilea, sau poate la începutul secolului al treilea.

Despre nava reprezentată pe monedă

Pe monedă este reprezentat un vas de comerț, cu pînze. Pe cele două monede asemănătoare ale căror imagini sînt disponibile pe internet nava este o actuaria, un vas de comerț asemănător la formă cu o triremă. Actuaria avea atît pinze cît și rame. Astfel de nave erau folosite în general pentru cabotaj (navigație de coastă), pentru transport de grîu sau de vin.

Despre zeița Demetra

Zeița greacă Demetra (Ceres la romani), fiică a lui Cronos și soră a lui Zeus era zeița agriculturii, a legislației și a vieții civilizate. Zeița l-a învățat pe Triptolemos meșteșugul plugăriei și l-a trimis în lume, să-i învețe pe ceilalți oameni. În templul Demetrei din Eleusis (oraș lîngă Atena) erau celebrate misterele eleusine, faimoase în întreaga lume greco-romană.

Persefona, fiica zeiței, a fost răpită de Hades, stăpînul Infernului, care se îndrăgostise de ea. Nouă zile și nouă nopți și-a căutat mama disperată fiica, umblînd cu cîte o torță aprinsă în fiecare mînă. Probabil că torța reprezentată de monedă face referire la acestă căutare.


Pentru cîteva informații istorice despre Callatis și pentru a vedea o hartă pe care apare Callatis, metropola sa Heracleea Pontică, metropola acesteia Megara precum și alte cîteva cetăți grecești pontice printre care Olbia, Tyras, Tomis și Histria apăsați aici.


Înapoi la pagina de selecție!