Monedă antică bătută de orașul Histria
Înapoi
monedă bătută la Histria
Înainte
monedă bătută la Histria - revers monedă bătută la Histria - avers
~16-17 mm diametru, 4.36 g, bronz
Revers: simbol maritim grecesc: vultur pe delfin;
legenda IΣTPIH (ISTRIE) și sigla A între vultur și delfin
Avers: capul laureat al zeului Apolo spre dreapta (privitorului)

În imagini este înfățișată o monedă tip Fedești, cu o patină verde senzațională, bătută în secolele IV-III înainte de Cristos.

Imaginile acestei monede antice bătute la Histria, precum și imaginile cetății (mai jos), apar pe Romanian coins prin amabila contribuție a domnului Ion Șerban, colecționar de monede pontice. În localitatea Fedești din județul Vaslui a fost descoperit în anul 1976 un tezaur cuprinzînd aproape 300 de monede de bronz emise de cetatea grecească Histria, toate de același tip.

Despre zeul Apolo

Apolo (Apollon, Apollo sau Phoibos, Phoebus) era zeul artelor (era protectorul celor nouă muze) și luminii, fiind fiul lui Zeus și al zeiței Leto, frate al zeiței Artemis (Diana la romani).

A ucis la Delfi (Delphoi) șarpele uriaș Python (Piton) și a întemeiat aici oracolul său, cel mai important oracol al Greciei. La Delfi preoteasa Pitia (Pythia) transmitea credincioșilor răspunsurile lui Apolo la întrebările lor.

Lui Apolo i-a plăcut de nimfa Dafne. Pentru a scăpa de zeu, Dafne a cerut ajutorul tatălui său, zeul-rîu Peneu, care a transformat-o într-un dafin. Apolo și-a împodobit lira și pletele cu frunze de laur și a hotărît ca pe viitor cei ce înving în lupte să fie încununați cu laur.

Romanii i-au închinat jocurile apolinare, iar împăratul Augustus îl considera protectorul său personal.

Apolo era considerat idealul frumuseții masculine.


Pe hartă pot fi localizate cetățile Histria, Tomis și Callatis. Pot fi găsite și cetățile Milet și Heracleea Pontică, de unde au venit coloniștii care au întemeiat orașe pe actualul teritoriu al României.

Cîteva informații despre cetatea Histria

Histria a fost fondată în cea de-a doua jumătate a secolului VII (în anul 657 î.e.n. - după Eusebiu, care însă a trăit între 260 și 340 e.n.) înaintea erei noastre de coloniști greci ionieni veniți din Milet. Regiunea în care se afla Miletul, Ionia, era pe coasta Asiei Mici, în dreptul insulelor Samos și Chios.

Cetatea a fost construită pe o insulă de lîngă țărm, într-un golf al Mării Negre (poate în apropierea unui braț al Dunării care azi este dispărut). Aluviunile aduse de Dunăre au închis treptat golful, azi ruinele cetății Histria fiind pe malul lacului Sinoe, lîngă localitatea Istria. Cetatea a fost construită după ideile arhitectului Hippodamos din Milet - autorul planului orașului Pireu - privind orașul ideal. În orașele hippodamice străzile se intersectau în unghi drept.

Principala ocupație a coloniștilor greci era comerțul cu populația locală getică (cumpărau grîu, miere, blănuri, pește și sclavi și vindeau produse de lux: ceramică, țesături, vin grecesc).

În urma campaniei din 72-71 î.e.n. Imperiul Roman a anexat Histria. Cetatea a ajuns, în anii 50 î.e.n., sub influența regelui Burebista. Licinius Crassus, în 29-28 î.e.n., înglobează definitiv cetatea în granițele Imperiului Roman.

Histria a făcut parte din comunitatea cetăților pontice, federație care a fost cunoscută sub numele de Hexapolis. Celelalte cinci orașe din această asociație erau Tomis, Callatis, Dionysopolis, Odessos și Mesambria. Comunitatea avea ca scop celebrarea cultului împăratului. Capitala era la Tomis iar președintele federației era numit pontarh.

Histria a suferit mult de pe urma invaziilor barbare. În 248 cetatea a fost cucerită de goți. În urma invaziilor gotice Histria a fost reconstruită, noua cetate fiind mult mai mică decît precedentele.

Poarta cetății (din epoca romană) - imagine din 2003
Poarta cetății Histria

Cetatea Histria este abandonată în secolul VII, din cauza înnisipării portului.

La Histria s-au bătut primele monede de pe teritoriul României, în secolul V î.e.n., și anume drahme de argint. Stema cu vulturul de mare ținînd în ghiare un delfin de pe monede este, după Nicolae Iorga, dată lumii grecești de orașul Sinope (și acesta colonie a Miletului). Monede cu vulturul și delfinul au fost bătute și la Olbia și, bineînțeles, la Sinope. În secolul I î.e.n. emisia de monede se întrerupe. Histria își reia emisiunile monetare sub Antoninus Pius, baterea monedelor continuînd pînă sub Gordianus al III-lea, cînd activitatea monetăriilor locale încetează definitiv.

Ruine ale termelor romane (băi publice) din Histria - imagine din 2003
Celebrele terme romane de la Histria cu hypocaustum
Înapoi la pagina de selecție!