Monedă antică bătută de orașul Histria
Înapoi
AE12, lepton bătut la Histria
Înainte
monedă bătută la Histria - revers monedă bătută la Histria - avers
12 mm diametru, 1.55 g, 2 mm grosime, bronz
Revers: simbol maritim grecesc: vultur pe delfin;
legenda IΣ[TPIH] (ISTRIE)
Avers: capul zeului Apolo (?) spre stînga (dreapta privitorului)

monedă schifată de la Histria, secolul IV î.e.n., revers (privind în ea adică)

Moneda prezentată este o mică piesă divizionară, folosită probabil la cumpărăturile zilnice. E foarte greu de aflat cum era numită o astfel de monedă de populația histriotă.

Se pot face totuși cîteva presupuneri. În secolul III î.e.n. raportul dintre argint și aramă era de 120 la 1 (informația se referă la Italia centrală și în special la Roma, dar o vom extrapola pentru lumea grecească). Pe atunci valoarea monedelor era dată de valoarea metalului conținut. Potrivit cu acest raport, un obol de argint de aproximativ 0.7 grame ar fi fost echivalent cu un obol de aramă de vreo 80 de grame. Cum un obol făcea 8 chalci iar un chalcus 7 lepta (nu am găsit încă echivalentul în română pentru optimea de obol, chalcus - am luat denumirea latină), rezultă ca moneda ar putea fi un lepton (potrivirea dintre masa monedei și masa calculată - 1.5 g - este remarcabilă!) sau, eventual, ar putea fi o valoare apropiată, jumătate de lepton sau 2 lepta.

Numele chalcus derivă de la orașul grecesc Chalkis - Chalcis - din insula Eubeea, loc renumit în antichitate pentru prelucrarea metalelor și unde se pare că s-au bătut primele monede de aramă grecești. De altfel, chalkos pe grecește ar însemna cupru. Un alt termen folosit pentru optimea de obol este hemitartemorion. Numele lepton derivă din leptos, care înseamnă mic pe grecește.

Credem că putem numi piesa lepton, fără a face vreo eroare de ordin de mărime. Denumirea AE12 este însă corectă 100%.

Moneda este de o pronunțată formă convex-concavă, formă numită schifată (sau scyphată, de la cuvîntul grecesc skyphos, care înseamnă ceașcă). Ilustrează excelent această particularitate de batere a monedelor antice.


La Histria s-au bătut primele monede de pe teritoriul României, în secolul V î.e.n., și anume drahme de argint. Stema cu vulturul de mare ținînd în ghiare un delfin de pe monede este, după Nicolae Iorga, dată lumii grecești de orașul Sinope (și acesta colonie a Miletului). Monede cu vulturul și delfinul au fost bătute și la Olbia și, bineînțeles, la Sinope. În secolul I î.e.n. emisia de monede se întrerupe. Histria își reia emisiunile monetare sub Antoninus Pius, baterea monedelor continuînd pînă sub Gordian al III-lea, cînd activitatea monetăriilor locale încetează definitiv.


Înapoi la pagina de selecție!