Monedă antică bătută de orașul Histria
Înapoi
Bruttia Crispina / Dionysos - Histria
Înainte
Bruttia Crispina / Dionysos - monedă bătută la Histria - revers Bruttia Crispina / Dionysos - monedă bătută la Histria - avers
~19 mm diametru, ~4.5 g, bronz
Revers: Dionysos privind spre dreapta (încălțat cu cothurnus?), ținînd kantharos (vas ceremonial) deasupra unei pantere (leopard), cu tyrsul în mîna stîngă, cerc perlat exterior, inscripția ICT [PIHNΩ] N
Avers: împărăteasa Bruttia Crispina cu părul strîns în coc spre ceafă, bust drapat spre dreapta, cerc perlat exterior, legenda KPICΠINA CEBACTH

Imaginile acestei monede antice bătute la Histria apar pe site prin amabila contribuție a domnului GLV. Moneda face parte din categoria monedelor provinciale romane, numite uneori și monede grecești imperiale. Nu este descrisă în catalogul Moushmov și nici în AMNG I.

Despre împărăteasa Bruttia Crispina

Crispina a fost soția lui Commodus, cu care s-a căsătorit în anul 178. În 182 a fost implicată într-un complot ce viza detronarea lui Commodus și ca urmare a fost exilată în insula Capri din Marea Tireniană. Aici a fost ucisă, probabil în anul 183. Crispina a purtat titlul de augusta - scris pe această monedă în grecește - sevaste.

Despre zeul Dionysos

Dionysos (Bacchus la romani) era zeul viței de vie, dar și al vegetației în general, al vinului și al petrecerilor. Tatăl său era Zeus iar mama sa era Semele, fiica lui Kadmos (Cadmos), regele cetății Teba din Beoția. Păcălită de Hera, Semele îi cere lui Zeus să i se arate în toată slava sa. De la fulgerele cu care era înarmat Zeus palatul se aprinde și Semele piere în flacări, nu înainte ca Zeus să îl salveze pe micul zeu, pe care l-a purtat închis în coapsă pînă la sorocul firesc al nașterii. De aceea Dionysos a fost supranumit Ditirambus, adică cel născut de două ori.

A fost crescut de Ino, sora mamei sale, de vrăjitoarea Mistis din Sidon (de la numele căreia a derivat cuvîntul mistic) și de satirul Silen cel veșnic beat. Mistis i-a dăruit zeului tirsul (thyrsus), un toiag împodobit cu frunze de iederă sau de viță de vie și avînd în vîrf un con de pin, toiag care era totodată și o armă.

Dionysos a colindat lumea într-un car tras de pantere, însoțit de un alai de bacante și satiri, răspîndind cultura viței de vie. La serbările în cinstea lui Dionysos, numite dionisii, orgii sau bacanale, se cîntau imnuri numite ditirambi.

A fost un zeu foarte iubit în coloniile grecești pontice. La Kallatis erau serbate cu mare fast misterele dionisiace iar la Histria a fost descoperit un templu al său. Din tezaurul de sculpturi descoperit la Constanța în 1962 fac parte și două basoreliefuri a căror figură principală este Dionysos (Bacchus). De cele mai multe ori Dionysos este reprezentat în picioare, cu o cunună de frunze de viță și de iederă pe cap, ținînd în mîna dreaptă o cupă cu două toarte (cantharos, un fel de bărdacă) și în mîna stîngă tirsul.

De multe ori Dionysos este reprezentat încălțat cu coturni (cothurnus), un fel de cizme.


Pentru cîteva informații istorice despre Histria și pentru a vedea o hartă pe care apare Histria, metropola sa Milet și alte cîteva cetăți grecești pontice printre care Tomis și Callatis precum și fotografii de la Histria apăsați aici.


Înapoi la pagina de selecție!