Monedă antică bătută de orașul Tomis sub Gordian al III-lea
Înapoi
4.5 ași - Gordian III și Tranquillina / Hades - Serapis - Tomis
Înainte
4.5 ași (assaria) - monedă bătută la Tomis, cu chipul împăratului Gordian și al împărătesei Tranquillina, cu Hades - Serapis
27.8 mm diametru, 12.39 g, bronz
Avers: Gordian III laureat spre dreapta, bust cuirasat și drapat, Tranquillina purtînd coroană (de tip „stephane”), bust drapat spre stînga - cele două busturi sînt așezate față în față - legenda AVTKMANTΓOPΔIANO[CAVΓ · CE] TPANKV[Λ] ΛEINA, cerc perlat exterior
Revers: Hades sau Serapis așezat pe un tron fără spătar, spre stînga, îmbrăcat cu chiton și himation, cu modius pe cap, ținînd mîna dreaptă întinsă deasupra cîinelui său cu trei capete, Cerber, cu sceptru în mîna stîngă, în cîmp valoarea monetară D< (Δ<), legenda [MHTPO]ΠO N TOVTO MEΩC, cerc perlat exterior

Moneda apare pe site prin amabilitatea domnului Pavlos S. Pavlou.

Moneda corespunde descrierii de la poziția 2286 din catalogul Moushmov. Este descrisă în AMNG I, la poziția 3513 (AMNG = Die antiken Münzen Nord-Griechenlands, B. Pick, 1898).

Despre valoarea nominală a monedei

Valoarea nominală apare sub forma literei Δ și a semnului <, valoare plasată în cîmpul din dreapta zeului Hades. Litera Δ fiind a patra literă din alfabetul grecesc, are valoarea 4. Jumătatea de assarion era marcată cu <, deci piesa valora 4.5 ași.

Asul este numit pe grecește assarion, la plural assaria. Denumirea assarion este folosită pentru valoarea unor monede de bronz bătute de numeroase orașe grecești din vestul și din nordul Mării Negre (Tomis, Callatis, Chersones, Tyras, Olbia dar și numeroase altele). Aici s-au bătut monede de 1, 2, 3, 4 și 5 ași, purtînd ca semn al valorii literele Α, Β, Γ, Δ și Ε.

Monedele de 4 assaria și jumătate sînt specifice Tomisului. Dar desenul cu busturi față în față este specific pieselor provinciale mari de 5 assaria. O posibilă explicație este propusă aici. Aceste monede erau monede locale. Deși un denar valora oficial 16 ași, e posibil ca în bani locali un denar să fi valorat mai mult. Dacă 1 denar roman era egal cu 18 ași de Tomis, atunci el putea fi schimbat pe patru piese de 4.5 ași. În acest caz emiterea de piese cu un nominal atît de ciudat ar fi fost justificată de nevoia de monedă măruntă care să ușureze schimbarea banilor.

Despre legenda aversului monedei

Legenda care însoțește busturile împăratului Gordian al III-lea și al soției sale este AVT K M ANTΓOPΔIANOC AVΓ · CE TPANKVΛΛEINA, reprezentînd traducerea în limba greacă a legendelor latine IMPERATOR CAESAR MARCUS ANTONIUS GORDIANUS și TRANQUILLINA AUGUSTA. Cuvîntul imperator a fost tradus prin autocrator (autokrates în greacă înseamnă cel care guvernează prin el însuși), IMP fiind înlocuit de AVT. CAESAR a fost redat prin KAISAR. Trebuie observat că termenul latinesc augusta a fost tradus sevaste, ca pe multe alte provinciale.

Despre Hades

Hades (Pluto la romani) era stăpînul lumii subpămîntene. Era fiul lui titanului Cronos și al Rheei, fiind frate cu Zeus și cu Poseidon. În lumea subpămînteană se duceau cei morți, care trebuiau să treacă Acheronul în barca luntrașului Charon. Pentru a plăti trecerea, mortul purta în gură un obol - obolul lui Charon. (Grecii antici țineau adesea monedele în gură, folosită pe post de portofel!)

Numele Hades însemna cel nevăzut - deoarece în timpul războiului cu Titanii zeul căpătase de la Ciclopi o cască fermecată, care în făcea invizibil pe purtător. Numele lui era de rău augur, așa că zeul era numit prin perifraze - i se spunea adesea Pluton, cel bogat. Rar reprezentat, Hades poartă uneori pe cap un modius - un coș pentru grîu, cu capacitate de 8-9 litri, ca simbol al lumii subpămîntene.

Hades a fost căsătorit cu Cora-Persefona, fiica zeiței Demetra. Întrucît Persefona fusese răpită de Hades, mînia Demetrei a fost cumplită, iar pămîntul nu a mai rodit. În final s-a ajuns la o înțelegere - Persefona urma să petreacă doar o treime din fiecare an în Infern.

Mai mulți eroi mitologici au făcut expediții în Infern - Tezeu, Heracle, Orfeu, Ulise. Hades era un zeu nemilos, și nu lăsa pe nimeni să-i părăsească regatul. Totuși, Heracle a intrat și a ieșit din Infern - una din muncile sale a presupus să-l captureze pe Cerber, cîinele monstruos cu trei capete.

Despre Serapis

Serapis sau Sarapis a fost un zeu greco-egiptean, asemănător cu Hades. Cultul său era răspîndit în special în partea răsăriteană a Imperiului Roman.


Înapoi la pagina de selecție!