Despre Andrei Şaguna

Prelat şi om politic român, Andrei Şaguna s-a născut la Miskolc, dincolo de Tisa, în Ungaria. Părinţii săi erau aromâni din Grabova, de lîngă Moscopolie. Începînd din 1864 a fost mitropolit al românilor ortodocşi din Ungaria şi Transilvania. A fost unul din preşedinţii Adunării Naţionale de la Blaj din 3-15 mai 1848 şi conducătorul delegaţiei care a susţinut la Viena, în faţa împăratului, drepturile românilor din Transilvania (Petiţiunea naţională).

A contribuit foarte mult la dezvoltarea presei şi învăţămîntului în limba română. În 1850 a instalat imprimeria diocezană de la Sibiu, care funcţionează şi astăzi. A fost primul preşedinte al asociaţiei ASTRA (Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român, înfiinţată în 1861 la Sibiu împreună cu Timotei Cipariu, George Bariţiu şi alţi fruntaşi ai transilvănenilor). În 1871 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Pe plan bisericesc, a luptat pentru emanciparea bisericii ortodoxe române din Transilvania de sub autoritatea bisericii sîrbeşti. Vicar în 1846, episcop în 1848, a reuşit să restaureze vechea Mitropolie a Transilvaniei, în 1864, cu scaunul mitropolitan la Sibiu. A reorganizat Institutul teologic-pedagogic de la Sibiu (fondat în 1811). A acordat o atenţie deosebită şcolilor elementare „confesionale", peste 2700 în Transilvania şi în Banat.

În urma hotărîrii Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 21 iulie 2011, Şaguna a fost trecut în rîndul sfinţilor. Slujba de canonizare a sfîntului ierarh Andrei Şaguna a avut loc pe 29 octombrie 2011 la catedrala mitropolitană din Sibiu. Sfîntul este pomenit pe 30 octombrie.

Catedrala din Sibiu, ce apare pe monedă în spatele mitropolitului Andrei Şaguna, a fost construită între 1902 şi 1906.