13 mm diametru, 0.6 g, argint? Avers Stema consacrată a Moldovei: cap de bour avînd între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în sus, flancat la stînga heraldică de o lună în scădere şi la dreapta de o roză cu cinci petale.	Revers Stema familiei Muşat (?): scut despicat vertical; în cîmpul întîi trei grinzi, în cîmpul al doilea cinci flori de crin dispuse 2-2-1; parţial suprapus pe scut, cap de bour avînd la stînga semiluna şi la dreapta roza. La stînga scutului sigla de monetărie I (Iaşi?).

Pe această pagină prezentăm un fals recent, deosebit de bine realizat. Pentru suficient timp (cîteva luni de zile) piesa a fost considerată şi de noi, autorii site-ului, drept autentică, inducînd în eroare fără rea intenţie poate mulţi vizitatori. Două idei merită atinse aici. Falsurile vor continua să fie publicate deoarece includ în ele informaţii asupra originalelor sau măcar asupra feţelor pieselor imitate şi deoarece, găsindu-se relativ des pe piaţa românească, ar fi bine ca un număr cît mai mare de colecţionari să fie puşi în gardă.

Veţi găsi şi pe paginile următoare falsuri executate prin aceeaşi metodă ca şi acestă presupusă jumătate de gros de la Alexandru cel Bun. Feţele au fost executate independent prin galvanoplastie şi apoi lipite (cu mai multă sau mai puţină îndemînare) permiţînd să se observe (de obicei) o suprafaţă neagră de separare pe cant. În cazul piesei de mai sus dar şi al altora achiziţionate, cantul a fost pilit (se vede şi pe imagine) tocmai pentru a ascunde acest cusur, lăsînd pe achizitor să bănuiască o eventuală călpuire de epocă în dauna masei monedei.

Oferirea spre cumpărare a mai multor piese izbitor de similare este de obicei semnul unei falsificări. Expertiza monedelor medievale de pe Romanian coins a fost făcută cu amabilitate de domnul Bogdan Costin, cunoscut specialist în monede medievale româneşti.

Vom lăsa în continuare pe pagină textul descriind piesa mai înainte de expertiză.

Monedă anepigrafă de jumătate de gros de la Alexandru cel Bun (1400 -1432), bunicul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt.

Atît în timpul domniilor anterioare şi ulterioare cît şi chiar în timpul domniei lui Alexandru cel Bun reprezentările stemei au oscilat: stea cu cinci sau şase raze, cu raza impară în sus sau în jos, roza şi luna plasate invers. Putem deci zice că moneda este reprezentativă.

Biblia numismaticii româneşti, Monede şi bancnote româneşti de George Buzdugan, Octavian Luchian şi Constantin Oprescu (1976), nu menţionează această variantă. La cota 410a este prezentă o monedă fără siglă, prezentînd steaua dintre coarne cu raza impară în jos dar identică în celelalte detalii. De asemenea, la cota 412 este prezentă o monedă de o jumătate de gros avînd 7 crini în scut, prezentînd sigla I la stînga, din aramă. Putem de aici deduce că moneda din imagini este un tip nedescoperit pîna acum ori un fals în dauna colecţionarilor, dar unul de o foarte bună documentare şi calitate. Sprijinul din partea altor colecţionari este binevenit.