Înapoi
100 lei argint și 200 lei aur 2013 - 20 de ani de la introducerea monedei naționale în Republica Moldova
Înainte
40x28 mm, 28.28 g, 99.9% argint, margine cu zimți
REPUBLICA MOLDOVA, anul 2013, logo-ul BNM al Băncii Naționale a Moldovei, stema Republicii Moldova, valoarea nominală 100 LEI, un motiv ornamental popular
efigia lui Ștefan cel Mare și Sfînt, un ornament popular și un cerc ondulat în interiorul căruia scrie PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURĂ DE RAI..., inscripția BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI 20 de ani de la introducerea monedei naționale în Republica Moldova

Data emisiunii: 29 noiembrie 2013

Tiraj: 2000 de monede

40x28 mm, 15.5 g, 99.9% aur, margine cu zimți
REPUBLICA MOLDOVA, anul 2013, logo-ul BNM al Băncii Naționale a Moldovei, stema Republicii Moldova, valoarea nominală 200 LEI, un motiv ornamental popular
efigia lui Ștefan cel Mare și Sfînt, un ornament popular și un cerc ondulat în interiorul căruia scrie PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURĂ DE RAI..., inscripția BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI 20 de ani de la introducerea monedei naționale în Republica Moldova

Data emisiunii: 29 noiembrie 2013

Tiraj: 1000 de monede


Monedele fac parte din seria Evenimente istorice.

Motivul popular de pe avers este aproape identic cu un ornament ce apare pe bancnotele de 200, 500 și 1000 de lei emise de Republica Moldova.

Motivul popular de pe revers este aproape identic cu un ornament ce apare pe bancnotele de 1 leu, 5 și 10 lei emise de Republica Moldova și aflate în circulație în anul 2013.

Cercul ondulat cu inscripția PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURĂ DE RAI... apare pe toate bancnotele moldovenești din seria actuală. Ornamentul în formă de V compus din patru linii reprezintă simbolul Victoriei. Deasupra acestuia este simbolul Soarelui în mersul său pe bolta cerească.

Chipul lui Ștefan cel Mare este o reproducere parțială a statuii din Chișinău, operă a sculptorului Alexandru Plămădeală, detaliul și perspectiva statuii fiind preluate de pe bancnotele în circulație.

Despre introducerea monedei naționale în Republica Moldova

Moneda metalică

Pe 29 noiembrie 1993 au intrat în circulație monedele de aluminiu de 1 ban, 5 bani, 25 bani și 50 de bani 1993 precum și monedele de 1 leu 1992 și de 5 lei 1993 (ani prezenți explicit pe monede ca an al baterii) de aliaj fier-nichel. Valoarea de 10 bani a fost adăugată seriei în aprilie 1996. Aceste piese au fost fabricate la Monetăria Statului în România, ele purtînd inițialele C.D. ale gravorului Constantin Dumitrescu. După cîțiva ani inițialele acestea au dispărut, piesele fără C.D. fiind bătute, se pare, în Republica Moldova.

O nouă variantă de 50 de bani a intrat în circulație pe 2 februarie 1998. Aceste piese sînt executate în Cehia. Vechea piesă de 50 de bani de aluminiu a mai rămas în circulație doar pînă pe 31 decembrie 1998.

Piesele de 1 leu 1992 și de 5 lei 1993 au fost retrase din circulație după doar cîțiva ani, zice-se fiindcă ar fi fost prea simple ca desen și ca urmare ușor de falsificat.

Bancnote

Bancnotele moldovenești au fost create de artistul Gheorghe Vrabie. Semnătura acestuia apare însă doar pe bancnota de 100 de lei, în partea dreaptă a imaginii cu Cetatea Tighina.

Toate bancnotele moldovenești au înscris anul imprimării și nu anul de punere în circulație.

Primele bancnote introduse în circulație au fost cele de 1 leu 1992 și 10 lei 1992 (tip I) și 20 lei 1992 (tip II), în noiembrie 1993. Bancnotele de 1 și 10 lei tip I, la fel ca și 5 lei tip I erau lipsite de elemente de siguranță. Aveau doar un filigran, așa că au fost înlocuite după 1994 de bancnote noi de tip II. În 1994 au fost puse în circulație doar bancnote de tip II: 1 leu 1994 și 5 lei 1994, 10 lei 1994 și 50 lei 1992. Următoarele valori de tip II au fost puse în circulație după cum urmează: 100 lei 1992 și 200 lei 1992 în 1995, 500 lei 1992 în 1999, iar cea mai mare ca valoare - 1000 de lei 1992 - este în circulație din anul 2003 [3]. Temele abordate pe bancnotele actuale sînt cetățile și mănăstirile Moldovei, aflătoare în actualele granițe ale Republicii Moldova și cîteva edificii din Chișinău.

După cum se poate observa, există o întreagă serie de bancnote pe care apare anul 1992, începînd de la 1 leu și pînă la 1000 de lei. Deși toate acestea au fost tipărite (cele de tip I, la Imprimeria Băncii Naționale a României [1], cele de tip II - probabil în Franța) în anul 1992, au intrat în circulație treptat, începînd din 1993 și pînă în 2003.

După introducerea monedei naționale au fost retrase din circulație (pînă pe 2 decembrie 1993) toate rublele sovietice aflate încă în uz precum și toate cupoanele moldovenești, inclusiv 5 lei 1992 tip I [1].

Înainte de introducerea monedei naționale

Pe 27 august 1991 Republica Moldova și-a proclamat independența. Desigur că imediat după acest eveniment populația a continuat să folosescă rublele sovietice. Banca Națională, înființată pe 4 iunie 1991, opera la rîndul ei cu rubla sovietică. Inflația din spațiul ex-sovietic și introducerea rublei rusești în Federația Rusă puteau cauza o migrare masivă a banilor sovietici devalorizați spre Moldova.

Cupoane

Pentru a preveni invazia rublelor BNM a pus în circulație cupoane proprii (10 iunie 1992). Cuponul moldovenesc era egal cu rubla sovietică. Au circulat cupoane de 50, 200 și 1000. Cuponul de 5000 a fost introdus pe piață pe 8 septembrie 1993 [1]. Pe 20 septembrie au intrat în circulație noi cupoane, cu valoarea nominală de 5 lei și purtînd anul 1992. 1 leu însemna de fapt 1000 de ruble. Deși aceste hîrtii au fost folosite pe post de cupoane, ele arată ca niște bancnote, fiind realizate după primele proiecte de bancnote moldovenești desenate de artistul Gheorghe Vrabie (tip I). Piese de 1 leu și 10 lei, deasemenea tip I, au intrat în circulație pe 29 noiembrie 1993 ca bancnote. După introducerea monedei naționale cupoanele și rublele au fost schimbate la cursul de 1 leu (nou) = 1000 cupoane = 1000 ruble [2]. Scoaterea din circulație a vechilor ruble sovietice începuse în iulie 1993, cînd s-a oprit circulația hîrtiilor de 200, 500 și 1000 de ruble.

Cartela consumatorului

În cataloagele de bancnote la Republica Moldova mai apar listate așa-numitele Cartele ale consumatorului, fiecare cartelă conținînd 28 de cupoane decupabile, de diferite valori. Salariații primeau adițional salariului și cupoane a căror valoare nominală era de 70% din salariu (excepție: 75 de cupoane pentru salariile sub 100 de ruble). Exemplu: pentru un salariu de 200 de ruble un salariat primea 200 ruble și 140 de ruble cupon. O bună parte din produsele de strictă necesitate nu puteau fi cumpărate decît cu bani și cu aceeași sumă în cupoane [1].

Bibliografie

1. Boldureanu Ana, Moneda națională a Republicii Moldova. în Conspecte numismatice (III), Chișinău, 2013, p. 37 ... 44.

2. ***, Moneda națională: o istorie de succes? Centrul de Investigații Strategice și Reforme - Economic Survey Moldova în tranziție nr. 2. 1998, accesat în ianuarie 2014.

3. ***, Moneda națională. Banca Națională a Moldovei, accesat în ianuarie 2014.


Înapoi la pagina de selecție!