Înapoi
1 leu, 10 lei și 100 lei 2014 - Carol I - 175 de ani de la naștere
Înainte
37 mm diametru, 23.5 g, tombac cuprat, margine cu zimți
Avers: anul 2014, stema României, ROMANIA, valoarea nominală 1 LEU, patru imagini evocînd momente semnificative din timpul domniei lui Carol I: refacerea bisericii de la Curtea de Argeș, ridicarea castelului Peleș de la Sinaia, construcția marelui pod de la Cernavodă, războiul de independență
Revers: bustul și semnătura primului rege al României, inscripția CAROL I 175 DE ANI DE LA NASTERE

Data emisiunii: 14 aprilie 2014

Tiraj: 250 de monede

37 mm diametru, 31.103 g, 99.9% argint, margine cu zimți
Avers: anul 2014, stema României, ROMANIA, valoarea nominală 10 LEI, patru imagini evocînd momente semnificative din timpul domniei lui Carol I: refacerea bisericii de la Curtea de Argeș, ridicarea castelului Peleș de la Sinaia, construcția marelui pod de la Cernavodă, războiul de independență
Revers: bustul și semnătura primului rege al României, inscripția CAROL I 175 DE ANI DE LA NASTERE

Data emisiunii: 14 aprilie 2014

Tiraj: 500 de monede

21 mm diametru, 6.452 g, 99.9% aur, margine cu zimți
Avers: anul 2014, stema României, ROMANIA, valoarea nominală 100 LEI, patru imagini evocînd momente semnificative din timpul domniei lui Carol I: refacerea bisericii de la Curtea de Argeș, ridicarea castelului Peleș de la Sinaia, construcția marelui pod de la Cernavodă, războiul de independență
Revers: bustul și semnătura primului rege al României, inscripția CAROL I 175 DE ANI DE LA NASTERE

Data emisiunii: 14 aprilie 2014

Tiraj: 250 de monede


Au fost fabricate 250 de seturi, plus 250 de monede de argint.

Despre Carol I, primul rege al României

Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Lugwig von Hohenzollern s-a născut pe 10/20 aprilie 1838 la Sigmaringen (acum în landul Baden-Württemberg). În 1838 Sigmaringen era capitala principatului Hohenzollern-Sigmaringen, un mic stat german care devenise independent în anul 1815, după Războaiele Napoleoniene. Revoluția de la 1848 a dus la anexarea acestui principat de către Prusia. Tînărul Karl a urmat studii militare, iar în anul 1864 a luptat, ca ofițer prusac, în războiul dintre Prusia și Danemarca.

După răsturnarea de la domnie a lui Alexandru Ioan Cuza, politicienii români eșuaseră în încercarea de a-l aduce pe tronul țării pe Filip de Flandra (1837-1905), fiul regelui Leopold I al Belgiei (1790-1865). La recomandarea împăratului Napoleon al III-lea (1808-1873) al Franței, românii se reorientează spre prințul Carol, pe care Ion Brătianu (1821-1891) îl convinge să accepte domnia.

Întărit de popor ca domnitor al României printr-un plebiscit desfășurat în aprilie 1866, prințul Carol venit spre țară incognito, întrînd în Austria prin Elveția. Ocolul a fost necesar deoarece între Prusia și Austria erau pe atunci mari tensiuni (războiul din 1866 dintre cele două părți fiind pe care să înceapă). Carol a ajuns în București pe data de 10 mai, și în aceeași zi a depus jurămîntul în fața parlamentarilor.

Beneficiind de o domnie extrem de lungă, de aproape o jumătate de secol, perioadă în care România s-a dezvoltat și modernizat continuu, Carol și-a asociat numele cu marile realizări ale țării.

În timpul domniei lui Carol I România a obținut independența și s-a reușit proclamarea regatului. În 1878 s-a alipit României Dobrogea, cu Delta Dunării și cu Insula Șerpilor, dar fără partea de miazăzi a Dobrogei, (pierzîndu-se concomitent, prin rapt, județele din sudul Basarabiei în favoarea Rusiei), iar în 1913 s-a alipit și Cadrilaterul, astfel fiind finalizată integrarea Dobrogei.

Despre monumentele de pe monedă

Trei monumente apar pe monedă. Castelul Peleș este un semn al puterii familiei domnitoare, și a hotărîrii prințului Carol de a-și lega viața de țara adoptivă. Biserica episcopală de la Curtea de Argeș a fost restaurată între anii 1875-1886 de arhitectul francez Lecomte de Noüy, fiind pregătită pentru a deveni locul de îngropăciune al familiei domnitoare. În prezent aici se odihnesc Carol I, Ferdinand și regina Maria, Carol al II-lea.

Podul de la Cernavodă - numit pe atunci Podul Regele Carol - marchează unirea definitivă a Dobrogei cu România.

Despre scena de luptă de pe monedă

Pentru ilustrarea Războiului de independență pe monedă este reprodus un fragment din litografia în culori Căderea redutei Grivița, realizată în anul 1881 de artistul Henryk Dembitzky (1830-1906), polonez refugiat în România. Personajul care înfige steagul în parapetul redutei ar putea fi căpitanul Valter Mărăcineanu (1840-1877), căzut eroic la datorie pe 30 august 1877.


Înapoi la pagina de selecție!