Cea mai bună sursă de informare, atît pentru numismați
          cît și pentru amatorii de monede românești!
Înapoi
set 1 leu, 10 lei, 500 lei 2009 - 550 de ani de la prima atestare documentară a orașului București
Înainte
550 de ani de la prima atestare documentară a orașului București - 1 leu 2009 550 de ani de la prima atestare documentară a orașului București - 1 leu 2009
37 mm diametru, 23.5 g, tombac cuprat, margine cu zimți
Avers: ROMANIA, valoarea nominală 10 LEI, anul 2009, stema României, bustul voievodului Vlad Țepeș, pe umărul stîng inscripția VLAD TEPES, în stînga o imagine de la palatul domnesc numit azi Curtea Veche din București
Revers: imagine de la palatul domnesc Curtea Veche din București, deasupra o reprezentare a documentului de la Vlad Țepeș în care apare prima menționare cunoscută a Bucureștiului, inscripțiile 1459 BUCURESTI, PALATUL VOIEVODAL „CURTEA VECHE”, 550 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA

Data emisiunii: 16 septembrie 2009

Tiraj: 1000 de piese

550 de ani de la prima atestare documentară a orașului București - 10 lei 2009 550 de ani de la prima atestare documentară a orașului București - 10 lei 2009
37 mm diametru, 31.103 g, argint 99.9%, margine cu zimți
Avers: ROMANIA, valoarea nominală 10 LEI, anul 2009, stema României, bustul voievodului Vlad Țepeș, pe umărul stîng inscripția VLAD TEPES, în stînga o imagine de la palatul domnesc numit azi Curtea Veche din București
Revers: imagine de la palatul domnesc Curtea Veche din București, deasupra o reprezentare a documentului de la Vlad Țepeș în care apare prima menționare cunoscută a Bucureștiului, inscripțiile 1459 BUCURESTI, PALATUL VOIEVODAL „CURTEA VECHE”, 550 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA

Data emisiunii: 16 septembrie 2009

Tiraj: 500 de piese


Despre Vlad Țepeș

Vlad a fost fiul lui Vlad Dracul, care a domnit în Țara Românească între 1436 și 1447 (cu întreruperi), și nepot al lui Mircea cel Bătrîn.

Prima domnie a lui Vlad Țepeș a avut loc în 1448, cînd voievodul ocupă - cu sprijin turcesc - pentru o scurtă perioadă tronul Țării Românești. Vladislav al II-lea, domnul Țării Românești, era plecat în sudul Dunării pentru a lua parte la campania antiotomană din 1448, alături de Iancu de Hunedoara. Expediția din sudul Dunării s-a încheiat cu înfrîngerea armatelor creștine la Kosovopolje (Cîmpia Mierlei). Vladislav, întors din campanie, și-a recuperat tronul după doar vreo lună.

A doua și principala domnie a lui Țepeș a început în 1456, după ce l-a învins, cu sprijin unguresc, pe Vladislav al II-lea. Această domnie s-a încheiat în 1462, în urma invaziei otomane conduse personal de sultanul Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Mica oaste munteană a făcut pustiu în fața năvălitorilor și a încercat încetinirea turcilor, inclusiv printr-un foarte îndrăzneț atac de noapte. Vlad a fost părăsit de o parte din boieri iar domnia a fost luată de Radu cel Frumos. Retras în Transilvania în așteptarea unui ajutor de la Matei Corvin, Țepeș a fost acuzat de regele maghiar de trădare (pe baza unor scrisori plăsmuite) iar expediția de restabilire pe tron nu a mai avut loc.

În încercarea sa de a atrage Țara Românească în frontul antiotoman, Ștefan cel Mare a încercat de mai multe ori înlocuirea voievodului muntean cu o persoană ostilă turcilor. Astfel, în noiembrie 1476 Vlad Țepeș revine pe tronul Valahiei, cu sprijin moldovenesc și unguresc. Această ultimă domnie a durat doar o lună, Vlad fiind ucis de Laiotă Basarab, care căpătase ajutor de la turci.

Capul tăiat al viteazului voievod a fost trimis la Stambul, iar corpul - potrivit tradiției - a fost îngropat la mănăstirea Snagov.

Chipul lui Țepeș de pe monedă a avut ca model un portret al voievodului- tablou aflat la castelul Ambras din Tirol (lîngă Innsbruck, în Austria). Tabloul de la Ambras, pictat în ulei, este de fapt o copie a unui tablou care a fost pictat în timpul vieții voievodului.

Atestarea Bucureștiului

Orașul București este foarte vechi, dar prima atestare documentară care s-a păstrat pînă azi este un hrisov dat de Vlad Țepeș, în cetatea București, boierilor Andrei, Iova și Drag.

În timpul domniei lui Țepeș au fost făcute lucrări la "cetatea" București - istoricul Giurescu presupune că a fost refăcută cetatea, între zidurile căreia se aflau casele domnești.

Un document de la Radu cel Frumos din 1465 numește Bucureștiul cetate de scaun, deci una din capitalele Țării Românești.


Aceste imagini, asemeni tuturor celorlalte poze de pe site-ul Romanian coins / Monede românești, nu pot fi folosite sub nici un motiv pentru a ilustra licitații sau vînzări și nici nu pot fi afișate pe altă pagină de internet fără acordul proprietarului.


Înapoi la pagina de selecție!