Aproape orice monedă românească poate fi găsită aici!
Înapoi
25 lei 1922
Înainte
25 lei 1922 25 lei 1922
30 mm diametru, 8.065 g, aur 90%, argint 7.5%, cupru 2.5%, margine cu zimți
inscripția FERDINAND I REGELE ROMANILOR - 25 LEI și efigia încoronată a regelui în semiprofil spre stînga; lîngă umărul drept este scris P. M. DAMMANN, numele gravorului monedei, cerc perlat exterior
inscripția MARIA REGINA ROMANILOR - 1922 - și efigia încoronată a reginei în semiprofil spre dreapta, cerc perlat exterior

Tiraj: 150.000 piese.

Despre setul de monede de aur 1922

Aceste piese au fost bătute în Marea Britanie, la Monetăria Regală din Londra. Monedele au înscrise pe ele anul 1922 (au fost - cel mai probabil - emise pentru a sărbători a cincea aniversare a încoronării lui Ferdinand I și a Mariei ca rege și regină, încoronare ce avusese loc în octombrie 1922 la Alba Iulia; decretul de emitere a acestor monede a fost publicat în Monitorul Oficial al României pe 4 iunie 1927, iar regele Ferdinand a murit pe 20 iulie în același an). În cartea Monetele României, scrisă de Octavian Iliescu și de Paul Radovici, se arată că piesele au fost bătute prin anii 1928-1929.

Moneda prezentată pe această pagină face parte dintr-o serie de patru piese avînd valorile 20, 25, 50 și 100 de lei. Monedele de 20 și de 100 de lei au același desen, la fel cele de 25 și de 50 de lei. Toate piesele au fost gravate de renumitul artist francez Paul Marcel Dammann (1885 - 1939). Cotarea pe piață a pieselor din această serie indică faptul că o mare parte din tiraj nu a fost pusă în circulație. Domnul J. M. sugerează că o parte din tiraj a fost topită, aurul fiind folosit pentru baterea altor piese.

Pe monedele de 20 și 100 de lei Ferdinand poartă cunună de lauri, marcînd astfel încheierea victorioasă a Marelui Război pentru Reîntregirea Neamului.

Despre coroana purtată de regina Maria la încoronare

Coroana purtată de regina Maria la încoronarea de pe 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia apare pe piesele de 25 și de 50 de lei ale acestui set. Coroana a fost executată la Paris, de casa de bijuterii „Falize”, după desenele pictorului Costin Petrescu. Acesta a folosit ca sursă de inspirație coroana purtată de Doamna Elena - Despina (soția lui Neagoe Basarab, domnitor al Țării Românești între 1512 și 1521, fiica despotului sîrb Iovan Brancovici), așa cum apare ea zugrăvită în tabloul votiv al bisericii episcopale de la Curtea de Argeș.

Brațele coroanei sînt evazate, fiind terminate în vîrfuri cu crini. Coroana este bătută cu pietre scumpe. Pe laterale are cîte un pandantiv, cu cîte un disc de care atîrnă cîte trei șiruri de mărgele, terminate cu cîte o cruce gamată. Pe cele două discuri sînt reprezentate stema României și a Marii Britanii (aceasta din urmă ca un omagiu adus originii britanice a reginei Maria). În vîrful coroanei se găsește o cruce gamată. Din punct de vedere artistic, coroana aparține așa-zisului „stil 1900”.

Coroana are aproape 2 kg, cu diametrul la bază de 17.5 centimetri și cu înălțimea de 18 centimetri. Actualmente se găsește expusă în sala Tezaur a Muzeului Național de Istorie, la București.

Despre regina Maria

Viitoarea regină Maria a României s-a născut pe 3 octombrie 1875, fiind fiica ducelui de Edinburgh, Alfred, al doilea fiu al reginei Victoria (devenit după 1893 duce de Saxa-Coburg-Gotha), și a marii ducese ruse Maria Alexandrovna.

Maria, principesă de Edinburgh, s-a căsătorit cu Ferdinand, principele moștenitor al coroanei României, în decembrie 1892. A avut șase copii: Carol (1893 - 1953), Elisabeta (1894 - 1961), Marioara (1899 - 1961), Nicolae (1903 - 1978), Ileana (1908 - 1991) și Mircea (1913 - 1916).

Personalitate puternică, femeie foarte frumoasă, extrem de iubită de armată, se pare că Maria a îndrăgit cu adevărat România. În al doilea război balcanic a îngrijit în lagărul de holerici de la Zimnicea bolnavii întorși din Bulgaria. Se pare că a avut un rol important în luarea deciziei României din 1916 de a intra în război alături de Antantă.

Regina Maria a încetat din viață pe 18 iulie 1938, inima ei fiind depusă la Balcic iar trupul în gropnița domnească de la Curtea de Argeș. „Înainte de a fi condusă de la Palatul Cotroceni pe ultimul ei drum, regina a fost salutată de militari cu baionetele înfipte în pămînt și cu patul armei în sus, gest unic pe care Armata nu l-a oferit niciodată unui alt om.” scrie Alex Mihai Stoenescu în „Istoria loviturilor de stat în România” (vol. II, Editura RAO, București, 2001).

Regina Maria apare, purtînd aceeași coroană, și pe o monedă de 100 de lei de aur din 2010.


Imaginile monedei omagiale de aur de deasupra sînt prezente pe site prin amabilitatea unui donator ce a dorit să rămînă anonim.


Înapoi la pagina de selecție!