Înapoi
50 lei 2012 - Sînzienele
Înainte
30 mm diametru, 16.5 g, 99.9% argint, margine cu zimți
anul 2012, REPUBLICA MOLDOVA, stema Republicii Moldova, în exergă linie orizontală și valoarea nominală 50 LEI
o fată purtînd coroană din spice de grîu, inscripția SÂNZIENELE

Data emisiunii: 21 iunie 2012

Tiraj: 2000 de monede


Moneda face parte din seria Sărbătorile, cultura și tradițiile Moldovei.

Din seria Sărbători, cultură, tradiții au apărut pînă în prezent (ianuarie 2013) următoarele monede de argint de 50 lei: olăritul în 2007, butnăritul în 2008, țesutul în 2009, instrumente muzicale tradiționale în 2010, colindul în 2011, Sînzienele și balada Miorița în 2012. Din aceeași serie face parte și moneda Sărbătoarea vinului - 10 lei 2003.

Despre Sînziene, sau Drăgaică

Noaptea Sînzienelor este noaptea de dinaninte de 24 iunie, cînd se serbează nașterea Sfîntului Ioan Botezătorul, dar și Sfîntul Mucenic Ioan cel nou de la Suceava. Denumirea de Sînziene este răspîndită în Moldova. În sudul României sărbătoarea se numește Drăgaică. Sînzienele sînt zîne și apar ca niște fete frumoase, ce umblă îmbrăcate în alb, și iubesc dansurile.

Referitor la sînziene, marele istoric al religiilor Mircea Eliade notează următoarele [3, p. 246]: „Numele unui grup anumit de zîne, Sînzienele, derivă probabil de la latinescul Sanctae Dianae. Sînzienele, zîne mai degrabă binevoitoare, au împrumutat numele lor importantei sărbători creștine a sfîntului Ioan Botezătorul.”. În [4] sînzienele sînt descrise, dimpotrivă, ca zîne rele.

Dimitrie Cantemir amintește în „Descrierea Moldovei” despre un obicei de sînziene [1]: „[...] în ziua cînd se prăznuiește acest sfînt soarele nu-și străbate drumul său drept înainte, ci într-o linie tremurată. De aceea toți țăranii moldoveni se scoală în acea zi înaintea zorilor și privesc cu ochi mari răsăritul soarelui și cum ochiul nu suferă prea mult această lumină și, din pricina ei, începe să se zdruncine și să tremure, ei pun pe seama soarelui tremurătura pe care o simt în ochi și se întorc voioși acasă, după ce au făcut această încercare.”

O altă mărturie veche - din anul 1718 - este a Anton-Maria del Chiaro, secretarul voievodului Constantin Brâncoveanu. În cartea sa despre Valahia, în capitolul intitulat „Riturile valahilor”, del Chiaro scrie: „Interesant este iarăși reprezentația de Sf. Ion Botezătorul, cînd fetele îmbrăcate bărbătește, iar una din ele cu o sabie în mînă, umblă pe la casele oamenilor, unde joacă și reprezintă pe Irodiada cu călăul, care taie capul Sft. Precursor, ceea ce mai curînd ar trebui potrivit pe ziua de 29 August. Fata care dansează cu sabie în mînă e numită de români Drăgaica.”.

Sărbătoarea trebuie probabil asociată cu solstițiul de vară și cu coacerea grîului.

Se crede că noaptea Sînzienelor este foarte potrivită pentru adunatul ierburilor de leac, deoarece atunci energia magică este foarte puternică. Noaptea Sînzienelor este prielnică pentru diverse forme de divinație (în trecut fetele încercau să își viseze ursitul, sătenii doreau să afle cum le va merge cu gospodăria și cu animalele), precum și pentru ritualuri de atragere a fertilității (femeile se tăvăleau dezbrăcate în iarba plină de rouă, înaintea răsăritului).

Drăgaica trebuie să fie neapărat o fată frumoasă, ce poartă cunună de spice și este însoțită de mai multe fete îmbrăcate în alb și purtînd cununi din flori de sînziene. (În perioada sărbătorii încep să înflorească sînzienele galbene sau drăgaicele, plante cu flori plăcut mirositoare. Numele științific al speciei este Galium verum.) Alaiul fetelor străbate satul și dansează la răscruci. Această procesiune are efecte benefice asupra coacerii fructelor, stimulînd fertilitatea pămîntului.

În anul 1934 scriitorul Mihail Sadoveanu a publicat o carte intitulată Nopțile de Sînziene. Mircea Eliade a scris și el o carte cu titlu asemănător, Noaptea de Sînziene.

Bibliografie

1. Cantemir D., Descrierea Moldovei. Editura Minerva, București, 1986.

2. del Chiaro Fiorentino, A.M., Revoluțiile Valahiei. Viața Românească, Iași, 1929.

3. Eliade M., Istoria credințelor și ideilor religioase. vol. 3, Editura Universitas, Chișinău, 1994.

4. Kernbach V., Dicționar de mitologie generală. Editura Albatros, București, 1983.


Înapoi la pagina de selecție!