Iulia Domna / Cybele
Înapoi
Iulia Domna - Callatis
Înainte
monedă bătută la Callatis pentru împărăteasa Iulia Domna - revers 5 ași (assaria) - monedă bătută la Callatis pentru împărăteasa Iulia Domna - avers
~18-20 mm diametru?, ~3-4 g?, bronz
Revers: zeița Cibele (cu un sceptru în mîna stîngă?) călărind un leu, spre dreapta, legenda circulară KA ΛΛATI ANΩN, cerc perlat exterior
Avers: Iulia Domna, bust drapat, spre dreapta,
legenda IOVΛ IAΔOM, cerc perlat exterior

Imaginile acestei monede antice bătute la Callatis apar pe site prin amabila contribuție a domnului GLV. Moneda face parte din categoria monedelor provinciale romane, numite uneori și monede grecești imperiale. Corespunde descrierii de la poziția 287 din catalogul Moushmov (diferă totuși legenda). Probabil că această monedă valora doi assaria.

O monedă asemănătoare este descrisă în AMNG I, la poziția 313, K17 (AMNG = Die antiken Münzen Nord-Griechenlands, B. Pick, 1898). Legenda este însă mai lungă și pornește din altă poziție.

Despre zeița Cibele

Cultul zeiței Cibele sau Kybele, supranumită Magna Mater (Marea Mamă a Zeilor) era originar din Asia Mică de unde s-a răspîndit în toată lumea grecească și romană. Cibele era adorată ca mamă a zeilor și a oamenilor, stăpînă a întregii naturi și a destinului oamenilor. Cultul Cibelei era orgiastic și avea mistere și ritualuri secrete. Zeița este reprezentată adesea purtînd coroană murală și ținînd un sceptru, o pateră sau cornul abundenței, în car tras de lei, cu un leu așezat alături sau călărind leul.

Despre împărăteasa Iulia Domna

Iulia Domna (170 - 217) este una din femeile care au guvernat Imperiul Roman. Iulia Martha pînă la căsătorie, era fiica lui Iulius Bassianus, preot la templul zeului Soare din Emesa (azi Homs, în Siria). În 187 s-a măritat cu viitorul împărat Septimius Severus, care era la a doua căsătorie. I-a dăruit acestuia doi fii: Bassianus (viitorul împărat Marcus Aurelius Antoninus, supranumit Caracalla) și Geta (de asemenea viitor împărat).

Septimius Severus era un om foarte superstițios. Adesea cerceta oracolele, ale căror semne îl încredințaseră că va ajunge împărat. Pentru a se recăsători, Septimius Severus a studiat horoscoapele mai multor posibile soții, alegînd-o pe Iulia Domna, deoarece acesteia i se prevestise că se va mărita cu un rege. În anul 193 toate aceste prevestiri s-au îndeplinit.

Iulia Domna a căpătat o mulțime de titluri onorifice, cum ar fi Pioasă (PIA), Fericită (FELIX) sau Mamă de împărați, de castre, de patrie și mamă a senatului. Titlul onorific Mater castrorum a fost conferit pentru prima dată împărătesei Faustina cea Tînără în 174, atestînd militarizarea tot mai accentuată a societății romane din vremea lui Marcus Aurelius.

Din ordinul lui Caracalla, Geta a fost asasinat chiar în brațele mamei sale.

După anul 212, pe cînd fiul său se ocupa de problemele militare, a condus efectiv imperiul. A adunat în jurul său o mulțime de personalități ale culturii (Diogene Laertius, Apuleius, Dio Cassius) și juriști, cei mai mulți discipoli ai lui Papinian.

În timpul guvernării Iuliei Domna a apărut Constituția Antoniniană - edict prin care s-a acordat cetățenia romană multor locuitori ai imperiului - și Itinerarium Antonini Augusti - un ghid cu drumurile din imperiu, cu localitățile și cu distanțele dintre ele.

Pentru a face față cheltuielilor s-a făcut o reformă monetară, prin scăderea conținutului de metal prețios din aureus și prin introducerea antoninianului. Antoninianus era o monedă de 5.45 grame, cu 20% argint, care oficial avea valoarea a doi denari de argint. Numele original al denarului dublu nu este cunoscut, denumirea antoninian fiind una modernă, convențională.

În anul 214 Iulia Domna a vizitat Dacia împreună cu Caracalla, stînd cîteva luni la Porolissum (azi localitatea Moigrad din județul Sălaj).

Domna este un cognomen, avînd un sens apropiat de doamnă, femininul lui dominus (în românește domn, stăpîn).


Pentru cîteva informații istorice despre Callatis și pentru a vedea o hartă pe care apare Callatis, metropola sa Heracleea Pontică, metropola acesteia Megara precum și alte cîteva cetăți grecești pontice printre care Olbia, Tyras, Tomis și Histria apăsați aici.


Înapoi la pagina de selecție!