Septimius Severus / Heracle
Înapoi
pentassarion - Septimius Severus
Înainte
5 ași (assaria) - monedă bătută la Callatis în timpul împăratului Caracalla - revers 5 ași (assaria) - monedă bătută la Callatis în timpul împăratului Caracalla - avers
~28 mm diametru, ~11-12 g, bronz
Revers: Heracle cu barbă, nud, în picioare, ținînd măciuca în mîna dreaptă și cele trei mere de aur ale Hesperidelor în mîna stîngă întinsă. Pe brațul stîng eroul ține atîrnată pielea leului din Nemeea. În stînga este scrisă valoarea monetară E (Epsilon = 5). Legenda circulară KAΛΛA TIANΩN, cerc perlat exterior
Avers: Septimius Severus laureat, bust cuirasat și drapat, spre dreapta, legenda AVKΛCE CEVHPOCΠ, cerc perlat exterior

Imaginile acestei monede antice bătute la Callatis apar pe site prin amabila contribuție a domnului GLV. Moneda face parte din categoria monedelor provinciale romane, numite uneori și monede grecești imperiale. Corespunde descrierii de la poziția 282 din catalogul Moushmov.

Moneda este descrisă și în AMNG I, ca variantă la poziția 306 (AMNG = Die antiken Münzen Nord-Griechenlands, B. Pick, 1898). La tipul principal Heracle ține în mîna stîngă celebrul său arc în loc de cele trei mere ale Hesperidelor.

Despre eroul și zeul Heracles

Heracles ori Herakles (Hercules la romani) era fiul lui Zeus și al muritoarei Alcmene. Era înzestrat cu o forță fizică deosebită. Numele original al eroului era Alcide; Pitia este cea care i-a impus să poarte numele Heracles, însemnînd „gloria Herei”. Hera, geloasă și supărată de infidelitatea lui Zeus, l-a urît mereu pe Heracle și a încercat de mai multe ori să-l piardă. Heracle a fost nevoit să împlinească pentru vărul său Euristeu 12 sarcini, cunoscute sub numele de „cele douăsprezece munci”. După moarte Heracle a devenit zeu. Ca zeu s-a bucurat de o popularitate deosebită, atît la greci cît și la romani.

Despre uciderea leului din Nemeea - prima din muncile lui Heracle

Leul din Nemeea era fiul Echidnei. Pielea sa era impenetrabilă, astfel că săgețile trase de Heracle un aveau nici un efect. Leul a fost amenințat de erou cu măciuca și s-a retras în peștera în care trăia. Încolțit, monstrul a fost prins și sugrumat de Heracle. Cu ajutorul ghearelor leului Heracle a reușit să-l jupuiască. Capul leului a fost folosit de erou pe post de cască iar pielea ca armură.

Celebra măciucă a lui Heracle a fost făcută chiar de erou din trunchiul unui măslin sălbatic, în timpul vînătorii leului din Nemeea.

Despre merele de aur ale Hesperidelor - ultima dintre muncile lui Heracle

Hesperidele erau cele trei nimfe care, împreună cu un balaur cu o sută de capete, păzeau grădina de lîngă muntele Atlas unde creșteau merii ce făceau mere de aur. De la zeul Nereu - pe care l-a învins în luptă - Heracle a aflat drumul spre Grădina Hesperidelor. De la Prometeu Heracle a aflat că trebuie să-l convingă pe gigantul Atlas să culeagă merele de aur în locul său. Atlas fusese condamnat de Zeus să țină în spate bolta cerească. Ca Atlas să poată culege trei mere de aur Heracle a trebuit să preia pe umerii săi greaua sarcină a bolții. Evident, după culegerea merelor Atlas a refuzat să ia din nou în spate bolta cerului. Heracle l-a rugat pe gigant să preia doar puțin timp bolta, cît să-și pună o pernă pe umeri. Atlas s-a lăsat păcălit, iar Heracle a luat merele și a fugit.

Despre legenda aversului monedei

Legenda care însoțește chipul împăratului Septimius Severus, AV K Λ CE CEVHPOC Π, reprezintă traducerea în limba greacă a legendei latine IMP(erator) C(aesar) L(ucius) SE(ptimius) SEVERUS P(ertinax). Cuvîntul imperator a fost tradus prin autocrator (autokrates în greacă înseamnă cel care guvernează prin el însuși), IMP fiind înlocuit de AV. Litera K ce urmează după AV este prescurtarea de la Kaisar, Caesar. Septimius Severus s-a declarat răzbunătorul împăratului Publius Helvius Pertinax, de aceea a adoptat numele Pertinax.

Despre împăratul Septimius Severus

Septimius Severus (146 - 211) s-a născut în orașul Leptis Magna din provincia romană Africa Proconsularis, adică în Libia de azi, într-o familie de cavaleri romani.

În anul 193 imperiul a trecut prin mari tulburări. Pe 1 ianuarie Commodus a fost asasinat, Pertinax fiind proclamat împărat. După nici trei luni Pertinax a fost asasinat pe soldații din garda pretoriană, care au vîndut prin licitație tronul lui Didius Iulianus. La aflarea veștii trupele din provincii se revoltă: în Britannia este proclamat împărat Clodius Albinus, în Siria Pescennius Niger. Septimius Severus a fost proclamat și el împărat, la Carnuntum (azi în Austria) de trupele din Panonia Inferioară.

Septimius s-a îndreptat în mare grabă spre Roma, ocupînd capitala imperiului și dezarmînd garda pretoriană. Nu a fost nevoit să lupte cu Didius Iulianus, deoarece acesta fusese executat de propriile sale trupe. Pentru reunificarea imperiului, Septimius Severus l-a numit caesar - deci potențial urmaș la purpura imperială - pe Clodius Albinus, asigurîndu-și astfel mînă liberă pentru o campanie militară în Orient. În urma luptei decisive de la Issos din anul 194 Pescennius Niger este înlăturat. A urmat campania împotriva lui Clodius Albinus. În marea bătălie de la Lugdunum (azi Lyon, Franța) din anul 197 Septimius Severus învinge și rămîne singurul stăpîn al imperiului.

După moartea lui Septimius Severus au urmat la domnie fiii săi Caracalla (care fusese proclamat caesar în 196 și augustus în 198) și Geta (care fusese proclamat caesar în 198 și augustus în 209).


Pentru cîteva informații istorice despre Callatis și pentru a vedea o hartă pe care apare Callatis, metropola sa Heracleea Pontică, metropola acesteia Megara precum și alte cîteva cetăți grecești pontice printre care Olbia, Tyras, Tomis și Histria apăsați aici.


Înapoi la pagina de selecție!