stater bătut la Tomis de Mithridates VI Eupator, regele Pontului
Înapoi
stater bătut la Tomis
Înainte
stater bătut la Tomis - revers stater bătut la Tomis - avers
19-20 mm diametru, 8.3 g, aur
Revers: zeița Atena șezind, spre stînga, ținînd în mîna dreaptă întinsă pe Nike, cu mîna stîngă rezemată de scut și ținînd sulița. Zeița Nike este reprezentată cu aripile deschise și ținînd în mîini o cunună de lauri. În exergă se găsește un trident cu un delfin deasupra și cu altul dedesubt. Sub mîna dreaptă a Atenei este sigla ΘEM iar sub tron TO, primele două litere din numele orașului unde a fost bătută piesa. În părțile laterale inscripția BAΣIΛEΩΣ ΛYΣIMAXΩY
Avers: capul zeului Alexandru cel Mare, purtînd coarnele lui Zeus-Amon

Imaginile de deasupra sînt prezente pe site-ul Romanian coins prin amabilitatea domnului Clark Smith, renumit numismat și specialist în monezi de aur din întreaga lume. Moneda este descrisă la poziția 1785 din catalogul Moushmov.

Despre monedă

Cu toate că inscripția este BAΣIΛEΩΣ ΛYΣIMAXΩY (BASILEOS LYSIMAHOI, a regelui Lisimah), aceste monede au fost emise prin 88-86 î.e.n. de Mithridate VI Eupator, regele Pontului, în timpul primului război purtat de acesta cu romanii. Moneda a fost bătută la Tomis, din acest motiv fiind inclusă de noi printre monedele prezentate pe site. Mărturie stau literele TO plasate sub tronul zeiței Atena. Stateri similari s-au bătut și la Histria și Callatis, aceste monetării fiind marcate prin literele IΣ respectiv KAΛ, plasate de asemenea sub tronul Atenei.

Acest tip monetar imită staterii diadohului Lisimah, regele Traciei (360 - 281 î.e.n.). Staterii lui Lisimah sînt însă de o realizare tehnică mult mai bună. Toate piesele menționate anterior pot fi văzute pe site-ul Wildwinds.

Despre reprezentarea lui Alexandru cel Mare

Pe aversul monedei Alexandru cel Mare este reprezentat ca zeu, purtînd pe cap coarnele lui Zeus-Amon (dealtfel, în poveștile arabe din 1001 de nopți Alexandru apare sub numele de Iskandar-cel-cu-coarne). După ocuparea fără luptă a Egiptului, Alexandru cel Mare a vizitat oracolul lui Amon de la Siwa (oază în deșertul de la vest de Nil, aproape de granița actuală cu Libia). Amon, regele zeilor egipteni, era reprezentat de egipteni ca un berbec sau ca un om cu cap de berbec. Grecii l-au asimilat lui Zeus. La templul lui Amon Alexandru a fost întîmpinat ca faraon și ca fiu al zeului. Acest pelerinaj a stat la baza legendei că Alexandru era fiul lui Zeus și a întărit credința în divinitatea marelui comandant macedonean.

Despre Mithridate VI Eupator cel Mare, regele Pontului

Mithridate (sau Mithradate) VI Eupator (născut în 132 î.e.n. la Synope, mort în 63 î.e.n. la Panticapeum - actualul oraș Kerci din Crimeea) a fost rege al Pontului începînd din 112. Mithradate înseamn㠄dar al zeului Mithra” iar Eupator înseamn㠄[născut] dintr-un tată nobil”. Pontul, plasat pe coasta de sud a Mării Negre, a fost satrapie persană, apoi regat - întemeiat în 301 de o dinastie de origine persană. Mithridate VI a fost mare inamic al romanilor, încercînd fără succes să-i elimine din Asia. Prin cuceririle sale a ajuns la un moment dat cel mai mare adversar al Romei în Orient.

Despre Atena

Pentru cîteva informații despre Atena apăsați apăsați aici.

Despre Nike

Nike era zeița victoriei, fiind fiica gigantului Pallas și a rîului Styx (care era fiica lui Okeanos, Ocean). Numele înseamnă a ataca sau a lupta. Nike apare adesea ca un atribut al lui Zeus sau al Atenei. De obicei este reprezentată cu aripi, ținînd în mînă o ramură de palmier sau o cunună de lauri. Echivalentul ei la romani era Victoria.

Despre Amon

Amon (Ammon, Ammun) era zeul egiptean al fertilității și al vieții, fiind adorat îndeosebi la Theba. Cultul său s-a răspîndit, fiind asociat cu Ra, sub numele de Amon-Ra fiind rege al zeilor. Numele Amon înseamn㠄cel ascuns”, unul din principalele sale atribute fiind invizibilitatea. Era reprezentat de egipteni ca un berbec sau ca un om cu cap de berbec. A fost asimilat cu Zeus de greci și cu Jupiter de romani. Cultul lui Amon a fost treptat înlocuit de credința în Isis și Osiris.


Despre staterii lui Lisimah în tezaurul dacilor

Reproducem din Cronica românilor scrisă de Gheorghe Șincai (varianta apărută în 1978 în BPT - Biblioteca pentru toți) următorul paragraf:

Anul 1543 ... Mai frumoasă istorie scrie Lazie despre niște români și o parte a visteriei lui Decheval ascunse supt albia Streiului, ceii neaflate de împăratul Traian, zicînd: "O parte a visteriei aceștiia, mai-nainte de opt ani (Lazie scriea în anul 1551), în numitul rîul Sargeției, pre care rîu românii îl cheamă Strei, s-a aflat, prin întîmplarea aceasta: Mergeau niște pescari români cu șeicile din Murăș în Strei și legîndu-și luntrile de un trunchi, au zărit că sclipește ceva în fundul apei; vrînd să scoată de supt apă aceea ce sclipea, au scos o grămadă de galbeni. Îndemnîndu-se a cerca mai încolo, au dat de o boltiță zidită supt apă, care se stricase prin rădăcinile lemnului și cercînd mai cu de-adinsul, au aflat și mai mulți galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimac, craiului Thrachiei, cu inscripție grecească; cum am înțeles din oameni vrednici de credință, la 400.000 de galbeni și mulți sloi de aur au aflat. Carii ducîndu-i acasă și împărțindu-i pescarii între sine, unii dintre dînșii au mers la Bălgradul Ardealului și întrebînd de argintari de cît preț ar fi aurul acela, s-a vestit lucrul și Gheorghe Monahul sau Martinusie, care, ca un tutor al fiului craiului Ioan Zapolia, ocîrmuia Ardealul, a început a cerca după pescari. A și luat multe mii de la unii pescari și multe mii a mai găsit în numita boltiță. Dară ceilalți pescari, prinzînd de veste, au încărcat vreo cîteva care și au trecut în Moldova."


Pentru cîteva informații istorice despre Tomis și pentru a vedea o hartă pe care apare Tomis, metropola sa Milet și alte cîteva cetăți grecești pontice printre care Olbia, Tyras, Callatis și Histria apăsați aici.


Înapoi la pagina de selecție!