Avers: 32 mm diametru, 14.14 g, argint 92.5%, margine netedă valoarea nominală 100 RUBLEI, stema autoproclamatei republici transnistrene (cu secera şi ciocanul), inscripţia · PRIDNESTROVSKII RESPUBLIKANSKII BANK · (cu litere chirilice) însemnînd BANCA REPUBLICANĂ [TRANS] NISTREANĂ, anul 2006, dedesubt 925 reprezentînd titlul argintului	Revers: imaginea cetăţii Tighina, în faţă rîul Nistru, un soclu cu o piatră preţioasă pe care scrie 1538 - anul cuceririi cetăţii de către Soliman Magnificul, o bandă cu inscripţia BENDERSCAIA KREPOSTI (cu litere chirilice) însemnînd CETATEA BENDERULUI, jos inscripţia DREVNIE KREPOSTI NA DNESTRE (cu litere chirilice) însemnînd VECHI CETĂŢI DE PE NISTRU Tiraj: 500 de piese

Imaginea de pe monedă a cetăţii reproduce elementele centrale ale tabloului „Vedere a cetăţii Tighina”, pictat în 1790 de pictorul rus Mihail Matveevici Ivanov (1748 - 1823).

Moneda face parte din seria Vechi cetăţi de pe Nistru, care cuprinde mai multe monede de 100 de ruble, cu cetăţile Tiraspol (2006), Tighina sau Bender (2006), Cameniţa (2007), Soroca (2007) şi Cetatea Albă (2008).

Despre atestarea documentară a Tighinei la anul 1408

Deşi este o localitate mai veche, Tighina este atestată documentar doar în anul 1408, în privilegiul dat de Alexandru cel Bun neguţătorilor din Liov. Acest tratat comercial stabilea că negustorii lioveni trebuiau să plătească vamă de hotar la Cernăuţi, precum şi vamă la punctele de destinaţie. Se plătea vamă şi la ieşirea din Moldova. Pentru negustorii care mergeau cu marfă la tătari, vama se plătea la Cetatea Albă sau la Tighina. În 1456 vama de la Tighina s-a mutat la Lăpuşna. (Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, prima ediţie apărută în 1937 la Chişinău)

Despre Tighina

După filologul Ştefan Ciobanu, care a analizat etimologia cuvîntului Tighina, acesta e de origine cumană sau tătărască. În turceşte şi în tătărăşte „teghine” înseamnă găleată, balie sau covată. Localitatea este înconjurată de dealuri, deci sensul denumirii ar fi potrivit cu explicaţia.

În 1538 turcii l-au alungat pe voievodul Petru Rareş de la domnia Moldovei. Cu această ocazie Tighina este luată de la moldoveni, fiind transformată în raia. Se crede că aici era o cetate de pămînt şi de lemn, cu şanţ şi val, de mică importanţă, deoarece nu ne este cunoscut nici un pîrcălab de Tighina. Numele îi este schimbat în Bender, care ar însemna „port” sau poate „poartă”. Turcii construiesc aici, pe malul Nistrului, o puternică cetate de piatră. După pacea de la Bucureşti din 1812 Imperiul Ţarist răpeşte Moldovei toată partea de peste Prut. Tot acum ruşii ocupă raialele turceşti Hotin din nord, Bender, Akkerman (Cetatea Albă), Chilia, Căuşeni, Reni şi Ismail din sud (Basarabia propriu-zisă). Toate aceste teritorii aparţineau istoric Moldovei şi erau locuite de foarte mulţi români. La 1918 Moldova dintre Prut şi Nistru se întoarce în hotarele patriei, iar Tighina devine capitală de judeţ. După 1944 Tighina a făcut parte din Moldova sovietică. În urma războiului de la Nistru din 1991, Tighina a fost ocupată de separatiştii transnistreni, situaţie care s-a perpetuat pînă în prezent (2010).

Aceasta este o monedă emisă de Transnistria. Deoarece doar puţine se ştiu în România asupra Transnistriei, a ce a fost înainte şi a ce este astăzi, am considerat utile pe site şi cîteva informaţii privind problema transnistreană. Apăsaţi pe legăturile de mai jos pentru a vă clarifica eventuale nelămuriri.

Pentru mai multe informaţii citiţi secţiunea Istoria modernă şi contemporană din pagina Scurtă şi pe înţeles istorie a românilor şi a României .

De ce monede transnistrene în Romanian Coins?

Deoarece monede transnistrene se află în buzunarele multor băştinaşi români, totodată vorbitori de română, fiind folosite ca valută de schimb pe propriul teritoriul naţional.